Faptele bune ajuta pe om dupa moarte


Faptele bune ajută pe om după moarte

 

Iubitorii de Dumnezeu si de mantuirea Sufletelor omenesti, Ingerii – istoriseste Sf. Teodora – pe cand ma tineau in mainile lor, multime de draci intunecati si nemilostivi m-au inconjurat, strigand: „Sufletul acesta are o multime de pacate, deci, trebuie sa ne raspundeti noua la acestea”. Asa strigand, aratau pacatele mele. Ingerii atunci cautau in cartile lor faptele mele cele bune, si aflau cu Darul lui Dumnezeu cate cu ajutorul Lui facusem si eu in viata, d.p.: de am dat candva milostenie la saraci, de am hranit pe flamanzi, de am adapat pe insetati, de am imbracat pe cei goi, de am gazduit pe cei fara de adapost si pe straini odihnindu-i, de am slujit Sfintilor, de am cercetat pe bolnavi si pe cei intemnutati, de am urmat regulat si cu pietate la Sfanta Biserica, de m-am rugat lui Dumnezeu cu umiliinta si cu lacrimi pentru iertarea pacatelor, de am adus lumanari, untdelemn, tamaie, vin si prescuri curate, liturghii pentru vii si pentru repausati, de am cinstit Sfanta Cruce, Sfintele Icoane si toate cele Sfinte cu evlavie, de am postit dupa randuiala Ortodoxiei Crestine, de am lucrat binele si m-am ferit de rautati, de mi-am pazit gura a nu vorbi desertaciuni, de a nu para, a nu grai ponegriri, clevetiri, hule, minciuni, napastuiri si alte felurite pacate ale limbii, si am facut in shimb cele bune, spre Slava lui Dumnezeu si zidirea aproapelui meu, de am intors ochii mei de la desertaciuni lumesti… Si orice alte fapte bune aflau scrise in cartile lor, le aduceau la cumpana impotriva pacatelor mele.

Atunci arapii aceia vazand faptele mele cele bune, scrasneau din dintii lor asupra mea, vrand sa ma rapeasca din mainile Sfintilor Ingeri si sa ma arunce in fundul iadului lor. Dar s-a aratat fara de veste Cuviosul Parintele nostru Vasile, vorbind oarece cu Ingerii lui Dumnezeu.

Calea sufletelor in vesnicie - f8 - USO

Chipul de fata ne arata durerea repausatului crestin, cu procesiune religioasa, la cimitir, in a caruia biserica sfanta urmeaza a fi prohodit. unde cimitirele n-au biserici repausatii crestini ortodocsi, se prohodesc in biserica parohiala sau filiala, apoi se duc la cimitir, unde se inmormanteaza. Sufletul lui, unit cu trupul in viata pamanteasca, prin vointa lui Dumnezeu, formeaza omul intreg. Acum, prin aceeasi vointa Divina, el este despartit de trup. Dupa iesirea din corp, Sufletul se pregateste a trece in imparatia fiintelor spirituale sau a Ingerilor. Sufletele Crestinilor – dupa faptele lor, bune sau rele – dupa despartirea lor de corp, se duc si se unesc cu Ingerii cei buni in Rai, ori cu ingerii cei cazuti in iad; iar trupul se duce la biserica cimitirului unde, dupa prohodire, se ingroapa, dandu-se pamantului din care s-a luat si din care s-a hranit… (Vezi si alta explicatie a cliseului acestuia in „Oglinda Duhovniceasca”, pp. 1886-8, de autor).

Anunțuri

Invataturi ale Parintelui Arsenie Boca 1 – Menirea in viata


Menirea in viata

 

Pribegim multi ani in viata pana sa ne lamurim un rost in lume. Unii pribegesc toata viata fara rost, fara tinta. Altii il cauta toata viata, fara sa-l gaseasca sau fara sa stie ca l-au gasit. Inteleg prin destin rosturile pe care le-a ascuns Dumnezeu in viata fiecarui om si pe care omul trebuie sa le desfasoare, la randu-i, intre oameni. In fiecare ins e sadita o intentie a lui Dumnezeu care, prin om, trebuie sa devina o creatie. Sunt si destine colective. Inca din vechiul testament ni se atrage aminte: „Fiti luatori aminte la menirea voastra!”, (Agheu 1:5-7).
In crestinism, omul e ridicat pana la cinstea de colaborator al lui Dumnezeu; iar aceasta colaborare e destin. Talantii – talantele – sunt inzestrarile acestei colaborari ale lui Dumnezeu cu omul. Lucrand in sensul inzestrarilor, lucrezi in sensul destinului.
Omul e nelinistit cata vreme nu stie ce vrea Dumnezeu cu el, ce vrea Dumnezeu de la el. Viata nu e un scop in sine; enumai mijloc; e numai cadrul unui destin sau e in cadrul unui destin.

Invataturi ale Parintelui Arsenie Boca 1 – Bogatia


Bogatia

 

Vinovatia bogatiei consta in faptul ca tine inima omului legata aici si deformeaza omul, incat nu-i mai iubeste pe oameni, ci se inarmeaza impotriva lor. Pentru „cinstitul” bogat, ceilalti oameni sunt „hoti”. Bogatia mareste inegalitatea dintre oameni, care naste ura. Atitudinea sufletului fata de bogatie trebuie sa fie ca a unui administrator al bunurilor altuia. Noi suntem iconomi. Cata vreme iconomisim averile dupa legea iubirii de oameni, Stapanul averii ne-o mentine; dar, daca uzurpam dreptul lui Dumnezeu, o pierdem si ne pierdem. Trebuie sa fim cu avutia ca si cum n-am avea-o. „Cei ce se folosesc de lumea aceasta sa fie ca si cum nu s-ar folosi de ea” (1 Corinteni 7:31).

Invataturi ale Parintelui Arsenie Boca 1 – Dumnezeu


Dumnezeu

 

Dumnezeu ne insoteste mereu si, pe masura ce-L cunoastem, viata noastra biologica si psihologica se strabate tot mai tare de adevar si de lumina cunostintei.
Pe cand dreptul cunoaste un Dumnezeu personal, plin de iubire si apropiat oamenilor, pacatosul simte un Dumnezeu aspru, ascuns, amenintator, atotputernic si tare departe.
Dumnezeu ne poarta de grija in toate amanuntele vietii.
Dumnezeu nu are pe nimeni de pierdut.
Pe Dumnezeu nu-L putem cunoaste decat prin Iisus Hristos, Care-i calea noastra la Tatal. iar pe Iisus nu-L putem castiga fara poruncile, tainele, Crucea si Biserica Sa, prin care faptura noastra se stramuta din vrajba celor de aici in pacea imparatiei ce va sa fie.
Gasindu-L pe Iisus, ne gasim pe noi insine, destinul si vesnicia noastra.
Sunt multe chipuri de a intra in Imparatia lui Dumnezeu dar numai o singura usa: Iisus.

Invataturi ale Parintelui Arsenie Boca 1 – Asceza


Asceza

 

Termenul de curatie (asceza) are doua varste si s-a incetatenit sub numele de purificare. Perioada ascetica cuprinde purificarea activa, in care intra toate nevointele din partea omului, si purificarea pasiva, adica de curatire a firii de patimi dincolo de puterile omului, pe care o face Dumnezeu Insusi. El Isi face loc curat in cei ce-L cauta cu dragoste, dar puterile lor nu le mai ajung pentru aceasta si atunci ei trebuie sa sufere curatiri mai presus de fire ca sa poata locui in ei cu slava Cel mai presus de fire.

Invataturi ale Parintelui Arsenie Boca 1 – Deznadejdea


Deznadejdea

 

O mare parte din oameni cad in deznadejde in privinta mantuirii lor. Deznadejdea e un chip gresit de meditatie asupra relelor facute; chipul bun e, dimpotriva, nadejdea. Raul, nimicul, pacatul, diavolul nu sunt subiecte sanatoase de gandire, caci imbolnavesc mintea prin asociatii de idei.
Pocainta trebuie sa fie o inseninare din ce in ce mai mare a sufletului si a sanatatii intregi.

Invataturi ale Parintelui Arsenie Boca 1 – Crestinismul


Crestinismul

 

Crestinismul este o conceptie de viata, este stilul de viata al lui Iisus, conceptie pe care nu a zdrumcinat-o nimic din cele ce s-au petrecut impotriva crestinismului, vreme de 2000 de ani. Toate celelalte intelegeri ale lumii s-au invechit si s-au stins. Singur crestinismul este mereu nou, mereu divin.
Crestinismul nu e numai o afacere de duminica, ci e o stradanie de toate zilele, de toata viata, de a ajunge stilul de viata si conceptie pe care ni le-a dat Iisus.