După 13 ore în morgă, revine la viață


Gavril a fost ateu pe vremea comunismului.
Si-a schimbat parerea si s-a schimbat chiar viata lui pacatoasa dupa o minune, venita din mila lui Dumnezeu.
Urmariti mai jos intamplarea acestuia.

Dati crezare si multumiti de asemenea Domnului si Dumnezeului nostru al tuturor, ca nu ne uita in nici o clipa.

Apocalipsa Sfantului Apostol Ioan – film subtitrat in limba romana


Capitolul 1, versetele 1-3

Descoperirea lui Iisus Hristos, pe care I-a dat-o Dumnezeu, ca să arate robilor Săi cele ce trebuie să se petreacă în curând, iar El, prin trimiterea îngerului Său, a destăinuit-o robului Său Ioan, care a mărturisit cuvântul lui Dumnezeu şi mărturia lui Iisus Hristos, câte a văzut. Fericit este cel ce citeşte şi cei ce ascultă cuvintele proorociei şi păstrează cele scrise în aceasta! Căci vremea este aproape.
Vizionare placuta.

Rugaciunea parintelui la moartea fiului sau a fiicei


Stapane, Doamne, Dumnezeul meu Cel milostiv si Preabun! Cel ce ai auzit oarecand glasul de durere al robului Tau lacob, care jelind pe fiul sau Iosif zicea: „plangand ma voi cobori in locuinta mortilor la fiul meu”. Tu insuti, indurate Doamne, Cel ce ai dat mangaiere lui David, imparatul si proorocul, care odinioara se tanguia zicand: „Abesalom, fiul meu, fiul meu Abesalom! mai bine muream eu pentru tine! Eu, pentru tine Abesaloame, fiul meu! fiul meu!”.
Iar dumnezeiescul Tau Fiu si Mantuitorul nostru, din mare milostivire pentru durerea de parinte, a inviat pe fiica lui Iair, pe fiul vaduvei din Nain, si cu aceeasi mila si indurare a tamaduit pe fiica femeii cananeence. Insuti, Preabunule si milostive Stapane, cauta din cer si vezi durerea inimii unui parinte, care isi vede astazi rapita o mare nadejde a vietii sale,- caci si in viata cea dreapta si buna a fiului meu (a fiicei mele) nadajduiam eu sa proslavesc, dupa cuviinta, puterea, intelepciunea, bunatatea si sfant numele Tau. Dar in fata tainelor nepatrunse pe care numai Tu singur le cunosti, gandul meu se indreapta la rugaciunea cea fierbinte pe care, inaintea sfintelor Sale patimi, Ti-a inaltat-o in gradina Ghetsimani iubitul Tau Fiu, Domnul nostru Iisus Hristos, zicand: „Parinte, de este cu putinta, treaca de la Mine acest pahar!”. Si, ca si El, plecandu-mi capul strig astazi catre Tine: „Doamne, fie voiaTa!”. Asemenea, ca si oarecand dreptul Iov la vestea mortii fiilor si a fiicelor sale, cu umilinta graiesc si marturisesc: „Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvantat”. Zdrobit de durere, dar cu neclintita credinta in Tine si in tainele cele nepatrunse, cer in aceasta clipa milostivirea si indurarea Ta, Doamne!
Da-i Doamne, sufletului sau (ei) usurare si iertare de toate gresalele ce a savarsit: cu lucrul, cu cuvantul sau cu gandul si il (o) aseaza pe el (ea), in locul de fericire vesnica, dimpreuna cu sfintii Tai ingeri, pentru ca acolo, la vremea cea hotarata de Tine, sa-l (o) pot gasi si impreuna sa cantam slava Ta cea necuprinsa. Ca Tu esti Dumnezeul milei si al indurarilor si al iubirii de oameni si Tie slava si multumita si inchinare inaltam: Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor.
Amin.