Manastiri si schituri – Episcopia Ortodoxa Romana a Oradiei – Judetul Bihor


Manastiri si schituri – Episcopia Ortodoxa Romana a Oradiei
Judetul Bihor

Mănăstirea BUNA VESTIRE           |    Apartenenţa:  Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei
Felul: de maici | Hram: Buna Vestire | Judet: Oradea | Localitate: ORADEA
Mănăstirea IZBUC           |    Apartenenţa:  Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei
Felul: de călugări | Hram: Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel – biserica veche; Adormirea Maicii Domnului – biserica din lemn; Izvorul Tămăduirii – paraclisul din 1989 | Judet: Bihor | Localitate: AVRAM IANCU
Mănăstirea SFINTEI CRUCI – ORADEA           |    Apartenenţa:  Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei
Felul: de maici | Hram: Sfinţii Arhangheli Mihail şi GavrilAdormirea Maicii Domnului – biserica mare; Sfânta Cuvioasa Paraschiva – capela | Judet: Bihor | Localitate:ORADEA
Mănăstirea Sfinţilor APOSTOLI PETRU şi PAVEL – STÂNA DIN VALE           |    Apartenenţa:  Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei
Felul: de călugări | Hram: Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel | Judet: Bihor | Localitate: BEIUŞ
Mănăstirea VOIEVOZI           |    Apartenenţa:  Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei
Felul: de călugări | Hram: Naşterea Maicii Domnului | Judet: Bihor | Localitate: POPEŞTI
Schitul POGORÂREA SFÂNTULUI DUH – BĂILE FELIX           |    Apartenenţa:  Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei
Felul: de călugări | Hram: Pogorârea Sfântului DuhSfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil | Judet: Bihor | Localitate: BĂILE FELIX
Schitul SFÂNTUL PROOROC ILIE – POIANA FLORILOR           |    Apartenenţa:  Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei
Felul: de maici | Judet: Bihor | Localitate: ALESD

Schitul POGORÂREA SFÂNTULUI DUH – BĂILE FELIX


Schitul POGORÂREA SFÂNTULUI DUH – BĂILE FELIX

***

Istoricul: Schitul a fostînfiinţat de Episcopia Oradei în anul 1999, ca o capelă eparhială. Are o biserică din lemn. Capelei i s-a atribuit o suprafaţă de 3 000 mp, suprafaţă pe care se va ridica corpul de chilii.

Harta

Mănăstirea VOIEVOZI


Mănăstirea VOIEVOZI

***

Istoricul: Aici au existat ruinele unei biserici cunoscute şi azi, La bisericuţă, construită de Băliţa Vodă. Cercetările efectuate de-a lungul timpului asupra locului, au constatat că în această zonă a existat un complex mănăstiresc datând din al secolul al XIII-lea, distrus de incendiu prin secolele XV-XVI. În prezent există o bisericuţă din lemn, monument istoric ce datează din 1700, care are pictura pe lemn tot de la anul 1700. Bisericuţa a aparţinut satului Socolosau din Bihor.

Descriere: A fost înfiinţată în anul 1946, la dorinţa mai multor credincioşi din zona Râmnicul Sărat, în urma unei descoperiri de la Dumnezeu. Biserica mare a fost ridicată între anii 1946 şi 1948, are formă de cruce, cu trei turle, cu altar, naos şi pronaos. În curtea mănăstirii se află biserica-paraclis, ridicată în anul 1955, cu o singură turlă închisă pe naos.

Altele: La 80 m nord-est de clădirea chiliilor s-a construit un altar de vara din lemn. Aici, în viitor, va fi construită din zid, biserica mare a mănăstirii. Anexa gospodărească, unde deocamdată a fost construit un grajd pentru animale, este amplasată la 80 m nord-vest de clădirea chiliilor.

Harta

Mănăstirea Sfinţilor APOSTOLI PETRU şi PAVEL – STÂNA DIN VALE


Mănăstirea Sfinţilor APOSTOLI PETRU şi PAVEL – STÂNA DIN VALE

***

Istoricul: Locuitorii din zonă spun că aici a fost înainte de al doilea război mondial o mănăstire greco-catolică, distrusă cu timpul. Pentru că cei ce lucrează în munte şi cei ce-şi petrec vacanţele în staţiunea climaterică să poată participa la slujbe, Episcopia Oradei a înfiinţat în 1992 Mănăstirea cu obşte de călugări. Cu răspunderea organizării obştii, ridicarea bisericii şi construcţiilor pentru o bună viaţă monahală a fost numit Protosinghelul Antim Oprea. La data de 26 octombrie 1997, când am vizitat mănăstirea, erau construite două biserici şi două clădiri. Prima biserică a fost construită de proporţii mici, mai bine zis o bisericuţă din lemn, pe fundaţie de piatră, cu spaţiul compartimentat în altar şi naos. Pe naos este o turlă mică. Pardoseala este din scândură, acoperişul din şindrilă (draniţă).

Descriere: Biserica mare s-a construit la 12 m nord-est. Este o construcţie spaţioasă, din cărămidă, pe fundaţie înaltă de piatră. Are altar, naos, pronaos, pridvor închis şi pridvor deschis. Altarul este luminat de două ferestre, naosul cu absidele largi şi profunde, primeşte lumină de la două ferestre la sud şi alte două la nord. Pronaosul este spaţios şi luminat de asemenea de câte două ferestre la sud şi nord. Ferestrele sunt foarte mari cu terminaţie în arc. Din pronaos începe balconul, care se termină în pridvor. Pe pridvor sunt două turle stânga-dreapta. Turlele au baza (tamburul) pătrată şi corpul octogonal. Are fiecare patru ferestre la tambur (etajul întâi) şi câte opt ferestre la etajul doi. Acoperişul turlelor este piramidal. Turlele au şi funcţie de clopotniţă. Pridvorul deschis este susţinut în faţă de patru coloane din beton. Biserica este acoperită cu tablă.

Altele: Corpul de chilii, construit la vest de cele două biserici, este o construcţie parter în forma literei L. Zidurile şi fundaţia sunt construite cu rezistenţă pentru a se putea ridica pe ele şi un etaj, când situaţia financiară o va permite. Acoperişul este provizoriu cu azbociment şi în parte cu tablă.

Harta

Mănăstirea SFINTEI CRUCI – ORADEA


Mănăstirea SFINTEI CRUCI – ORADEA

***

Istoricul: Cu peste 200 de ani în urmă aici a existat viaţă monahală activă, dar în timpul prigoanei austriece şi această mănăstire a căzut pradă generalului Bukow. De atunci şi până în anii din urmă n-a mai fost reînviată viaţa monahală. În anul 1993, Episcopii Vasile Coman şi Ioan Mihălţeanu au avut iniţiativa reînfiinţării mănăstirii. S-au implicat şi Primăria municipiului Oradea şi Prefectura judeţului Bihor, care au donat Episcopiei terenul necesar construcţiilor şi câteva clădiri, unde s-a amenajat pentru început o capelă şi câteva chilii. Binecuvântarea conducerii a fost dată monahiei Mina Badilă. Cu toate greutăţile financiare ce-au existat, printr-o activitate neobosită, s-a reuşit în scurt timp să se dezvolte complexul monahal, azi având un mare corp de chilii, o biserică impozantă din zid, un paraclis, altar de vară, gospodăria anexă şi altele. La început slujbele s-au ţinut într-o biserică veche, de lemn, care a devenit cu timpul neîncăpătoare pentru mulţimea credincioşilor ce-au început să se îndrepte spre mănăstire şi de aceea s-au depus eforturi pentru ridicarea unei biserici mult mai spaţioase.

Descriere: Biserica veche este o construcţie din lemn, pe fundaţie din bolovani de piatră. Veche de peste 400 de ani, a fost adusă aici din satul Corbeni. Are formă de navă şi este compartimentată în altar, naos, pronaos şi pridvor închis. Deasupra pridvorului are o turlă oarbă. Pardoseala este din duşumea de scândură, învelitoarea din şindrilă (draniţă). Faţadele exterioare au un brâu median torsionat. Biserica este monument istoric.

Pictura: A fost realizată în tehnica frescă de pictorul Savu Ioan din Râmnicu Vâlcea. Sunt folosite mult culorile alb, roz-deschis şi roşu-deschis, multe scene şi portrete de sfinţi fiind lucrate pe fond alb. Deasupra uşii, în pronaos, sunt pictaţi Sfântul Atanasie şi Sfântul Mina ţinând în mâini biserica. Deasupra lor este pictată Maica Domnului cu Fiul, iar în partea superioară scena Adormirii Maicii Domnului. În dreapta uşii sunt pictaţi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist, în dreapta sa Mitropolitul Ardealului, Antonie Plămădeală. În stânga uşii sunt pictaţi Dr. Vasile Coman şi Dr. Ioan Mihail Mihălţan, Episcopii Oradei. Pronaosul şi naosul au pictaţi în registrul inferior sfinţi străini şi români, iar în registrul superior scene biblice.

Altele: Corpul de chilii în forma literei L răsturnat, are latura mai scurtă la 70 m est de biserica mare (din zid), orientată de la sud la nord, are parter şi două etaje, aici aflându-se stăreţia, chilii, trapeza şi bucătăria. Latura lungă de peste 100 m este construită la 15 m sud de biserică şi este orientată de la est la vest. În această latură se află, în capătul estic, paraclisul, urmat de chilii, iar în capătul vestic, camerele pentru adăpostirea credincioşilor şi pelerinilor.

Site

Mănăstirea IZBUC


Mănăstirea IZBUC

 ***

Istoricul: Locul s-a numit aici din vechime La călugări, aceasta fiind dovada existenţei în trecutul mai îndepărtat a unui locaş monahal. Tradiţia spune că aici au fost în vechime călugări, care cu timpul au dispărut. După 1772 au venit doi călugări de la Prislop (judeţul Hunedoara), care au reînfiinţat şi viaţa monahală de la Mănăstirea Crişan (Vaca), dar după anul 1800, nu se mai ştie nimic până în 1920, când a început din nou viaţa monahală susţinută de călugări şi neîntreruptă până astăzi în mănăstirea Izbuc (i s-a spus Izbuc de la izvorul aflat în incintă şi care izbucneşte din când în când).

Descriere: Biserica din zid este în formă de cruce, joasă, dar foarte spaţioasă, naosul şi pronaosul având 20 m lungime şi 9 m lăţime (în zona absidelor naosului 12 m). Are o catapeteasma simplă din lemn, dar stranele pentru credincioşi sunt sculptate. Nu are pridvor. Pe pronaos este o turlă mică, înfundată. Pardoseala este din parchet în zona stranelor pentru cântăreţi şi în faţa altarului, iar în rest este din ciment. Intrarea în biserică se face printr-o uşă din lemn simplă, în două canaturi. Lumina vine în altar pe o fereastră mare în zidul de la răsărit şi câte una mai mică în părţile laterale; naosul este luminat de câte o fereastră mare pe fiecare parte şi de câte una mică sub boltă, pe partea vestică a absidelor, iar pronaosul are şase ferestre, câte două pe fiecare zid (sud, nord şi vest).

Pictura: Pictura bisericii din zid este în ulei a fost executată în 1969-1972 de pictorul Nicolae Popa.

Altele: Clopotniţa din lemn este în deal, la 40 m în faţa bisericii mici. În spatele altarului de vară este cimitirul (dreapta bisericii) unde este înmormântat şi stareţul Simion Dragnea (1904 -2 ianuarie 1983) a cărui cruce a fost ridicată de Arhimandritul Ioanichie Popescu.

Mănăstirea BUNA VESTIRE


Mănăstirea BUNA VESTIRE

***

Istoricul: Tradiţia orală şi unele cercetări arată că încă din anul 1200, a existat aici o mănăstire care a dispărut, cu timpul. Denumirea locului face să se creadă că aici a existat şi sediul Episcopiei din acea vreme. Actuala biserică a fost construită de armată în anul 1936. Dar tencuielile interioare şi exterioare le-a făcut Episcopia după anul 1980. În 1998 primăvara, Episcopia Oradea a hotărât înfiinţarea mănăstirii cu obşte de maici. Primul nucleu de formare a obştii este adus de la Mănăstirea Sfintei Cruci – Oradea, iar duhovnicul mănăstirii, Ieromonahul Teotim Popa, de la Mănăstirea Stâna din Vale. Mănăstirea tine de centrul eparhial.

Descriere: Biserica este construcţie din zid, stil bizantin (în formă de cruce). Are altar, naos, pronaos şi un mic pridvor închis. Intrarea în pridvor se face prin partea nordică, pe o uşă din lemn, în două canaturi. Pridvorul deschis este susţinut în faţă de patru coloane. Acesta urmează să fie prelungit spre şosea. Altarul (aşezat la sud şi nu la est cum este normal) este luminat de cinci ferestre amplasate pe zid la înălţime. Naosul, cu absidele largi şi adânci, este luminat de şase ferestre la vest şi şase în est, în forma de cruce, pronaosul cu spaţiul mai mic faţă de naos este luminat de câte douăferestre mici pe fiecare parte, la fel de mici ca cele din naos.

Pictura: În interior, biserica a fost retencuită şi pictată în tempera.

Altele: Cam la 70 m în spatele altarului este un corp de chilii lung de 20 m, construit din zid, cu parter şi etaj. La parter are o verandă deschisă, susţinută de coloane din zid, legate prin arce, iar la etaj un cerdac din lemn susţinut de stâlpi din lemn, mărginit de un grilaj din lemn, deasupra căruia sunt aşezate ghivecele cu flori. La parterul acestei clădiri sunt trapeza şi bucătăria, la etaj chiliile. Clădirea este acoperită cu ţiglă. Construcţia acestui corp a fost începută în 1998.

Harta

Manastiri si schituri – Arhiepiscopia Albei Iuliei – Judetul Arad


Manastiri si schituri – Arhiepiscopia Albei Iuliei
Judetul Arad

Mănăstirea FEREDĂU           |    Apartenenţa:  Arhiepiscopia Aradului
Felul: de călugări | Hram: Sf. Mare Mucenic GheorgheZiua CruciiSf. Prooroc Ilie – paraclisul de jos | Judet: Arad | Localitate: COVASÎNT
Mănăstirea GAI – ARAD           |    Apartenenţa:  Arhiepiscopia Aradului
Felul: de maici | Hram: Sf. Simion Stâlpnicul – biserica mare; Sf. Apostoli Petru şi PavelNaşterea Maicii Domnului | Judet: Arad | Localitate: ARAD
Mănăstirea HODOŞ-BODROG           |    Apartenenţa:  Arhiepiscopia Aradului
Felul: de călugări | Hram: Intrarea Maicii Domnului – biserica veche; Pogorârea Sfântului Duh – biserica nouă; Schimbarea la Faţă – paraclisul de iarnp; Adormirea Maicii Domnului – paraclisul de vară | Judet: Arad | Localitate: BODROG
Schitul ROŞIA           |    Apartenenţa:  Arhiepiscopia Aradului
Felul: de maici | Hram: Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil | Judet: Arad | Localitate: ALMAŞ