Decembrie 25


25 Decembrie


 

25-Decembrie- USO


 

În această lună, în ziua a douăzeci si cincea, prăznuirea Nasterii celei după trup a Domnului Dumnezeului si Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Bunul Dumnezeu, văzând neamul omenesc chinuit de diavol, I s-a făcut milă de el. A trimis pe Arhanghelul Gavriil să zică Născătoarei de Dumnezeu: „Bucurăte ceea ce esti plină de har, Domnul este cu tine!”. Si îndată S-a zămislit Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul si Cuvântul lui Dumnezeu, în preacuratul ei pântece. Când s-au împlinit nouă luni de la zămislire, iesit-a porunca de la cezarul August ca să se înscrie toată lumea si a fost trimis Quirinius în Ierusalim ca să facă înscrierea. Deci a venit si Iosif, păzitorul Născătoarei de Dumnezeu, cu dânsa ca să se înscrie în Betleem. Si când a venit vremea să nască Fecioara, n-a găsit casa, că era multă lume; de aceea a intrat într-o pesteră săracă si acolo a născut, fără stricăciune, pe Domnul nostru Iisus Hristos. L-a înfăsat ca pe un prunc si L-a culcat în ieslea vitelor. Acolo, între vite, au pus pe Ziditorul tuturor, pentru că avea să ne mântuiască pe noi de întinăciune.

TROPARUL Nasterii Domnului:

„Nasterea Ta, Hristoase Dumnezeul nostru, răsărita lumii lumina cunostinŢei; că întru dânsa, cei ce slujeau stelelor de la stea s-au învăŢat să se închine łie, Soarelui DreptăŢii, si să Te cunoască pe Tine, Răsăritul cel de sus, Doamne, slavă łie.”

CONDACUL Nasterii Domnului:

„Fecioara astăzi pe Cel mai presus de fiinŢă naste si pământul pesteră Celui neapropiat aduce. Îngerii cu păstorii slavoslovesc si magii cu steaua călătoresc. Că pentru noi S-a născut prunc tânăr, Dumnezeu Cel mai înainte de veci.”

Tot în această zi, pomenirea închinării magilor.

În vremurile de demult, era într-o Ţară din Răsărit un prezicător numit Valaam, care a prezis multe si a spus si acestea: „Va răsări o stea din Iacob si va zdrobi căpeteniile Moabului”. Prezicerea aceasta a fost lăsată mostenire celorlalŢi prezicători si ei au făcut-o cunoscută si împăraŢilor din Răsărit. Si asa a ajuns prezicerea si la acesti trei magi, care se uitau pe cer să vadă o astfel de stea. Ei, ca oameni învăŢaŢi si cunoscători de stele, când au văzut pe cer că o stea nu merge ca celelalte stele de la răsărit la apus, ci de la miazănoapte la miazăzi, au cunoscut că această stea arată nasterea unui mare împărat. Si au mers după stea până la Ierusalim si au întrebat: „Unde este Împăratul iudeilor, Cel ce S-a născut, că am văzut steaua Lui si am venit să ne închinăm Lui?”. Si auzind împăratul Irod s-a tulburat. A chemat în ascuns pe magi si le-a spus:

„DuceŢi-vă si cercetaŢi cu de-amănuntul despre Prunc; dacă îl veŢi găsi, vestiŢi-mă, ca să mă duc si eu să mă închin Lui”. Spunea aceasta ca să afle unde este si să-L omoare. Apoi a chemat pe cărturari si i-a întrebat: „Unde spune Scriptura că Se va naste Hristos?”. Ei i-au spus: „în Betleemul Iudeii!”. De la Irod magii au plecat si iată steaua pe care o văzuseră în răsărit mergea înaintea lor si a stat deasupra locului unde era Pruncul. Si intrând au găsit pe Hristos Domnul. Au căzut în genunchi, I s-au închinat si i-au adus daruri: aur, smirnă si tămâie. La porunca îngerului nu s-au mai dus la Irod, ci s-au întors în Ţara lor pe altă cale. Irod, văzând că a fost amăgit de magi, s-a mâniat foarte si a trimis ostile lui ca să omoare pe copiii din Betleem de la doi ani în jos. Pentru aceasta a fost trimis înger de la Dumnezeu si a spus lui Iosif: „Scoală-te, ia Pruncul si pe Mama Lui si fugi în Egipt”. Si Iosif a făcut asa. A luat Pruncul si pe Mama Lui si s-a dus în Egipt.

Tot în această zi, pomenirea păstorilor care au văzut pe Domnul.

Celui născut în pesteră slavă I se cuvine în vecii vecilor. Amin.