Decembrie 18


18 Decembrie


 

18-Decembrie- USO


În această lună, în ziua a optsprezecea pomenirea Sfântului Mucenic Sebastian si Zoe soŢia lui si a celor împreună cu el: Tranchilin, Nicostrat, Claudie, Castor, Tiburtie, Castul, Marcelin si Marcu.

Dintre acesti sfinŢi mucenici, Sebastian a făcut parte din senatul roman pe vremea împăraŢilor DiocleŢian si Maximian. Era de loc din orasul Milan si a adus pe mulŢi la dreapta credinŢă. Marcelin si Marcu, fraŢi buni si oameni cu vază si în privinŢa neamului si în privinŢa bogăŢiei, au stat închisi” în temniŢă vreme îndelungată; au fost supusi la multe feluri de chinuri si era să li se taie capetele.

Dar Tranchilin, tatăl lor, elin fiind, si mama lor Maria, erau cât pe-aci să-i împiedice prin plânsetele lor să sufere pentru Hristos. Si poate că s-ar fi întâmplat aceasta, dacă fericitul întru pomenire Sebastian n-ar fi păsit atunci cu îndrăzneală, el, cel dintâi (că, mai înainte Sebastian căuta să se Ţină ascuns, pentru ca să aducă pe tăinuite pe mulŢi la credinŢă) si n-ar fi întărit în credinŢă nu numai pe Marcelin si Marcu, ci trăgând la credinŢă si pe tatăl lor, pe Tranchilin prefectul, pe care l-a învăŢat credinŢa crestină si a crezut. Îndată dar prefectul a chemat la dânsul pe preafericitul Sebastian si pe preotul Policarp; le-a cerut să-i facă parte de mântuire si să-l vindece de boala de care suferea. Tranchilin a scăpat de boală, a crezut în Hristos din tot sufletul, a zdrobit idolii din casa lui si s-a botezat.

Fericitul Galu episcopul a hirotonit pe cei doi fraŢi, pe Marcelin si Marcu, diaconi, iar pe tatăl lor preot. Pe Sebastian l-a făcut apărător al Bisercii. Pornindu-se prigoana împotriva crestinilor împreună cu acestia au fost prinsi si Nicostrat, Claudie, Castor, Tiburtie, Castul si Zoe. Au fost chinuiŢi în felurite chipuri si si-au sfârsit viaŢa. Sfântul Sebastian a fost chemat de DiocleŢian la el; a fost cercetat si pentru că a mărturisit cu îndrăzneală dreapta credinŢă sa tras în el cu săgeŢi ca într-o Ţintă, i-a fost bătut trupul cu ciomege si tăiat în bucăŢi; si asa si-a dat lui Dumnezeu duhul.

Tot în această zi, pomenirea SfinŢilor Patermutie, Coprie si Alexandru, pustnici in Egipt.

Patermutie a fost la început păgân si capul unei bande de hoŢi, dar după ce sa căit de păcatele sale a fost botezat si s-a retras în desert. Pustnicul si-a dedicat toată viaŢa îngrijirii bolnavilor si îngropării morŢilor. Pentru faptele bune si nevoinŢele sale, Patermutie a primit de la Dumnezeu darul facerii de minuni.

Preotul Coprie a fost martor al faptelor părintelui Patermutie si a păstrat însemnări despre viaŢa si minunile acestuia. Sf. Coprie a povestit această ViaŢă preotului Rufin, care la rândul său a povestit-o lui Paladie, Episcopul din Hellenopolis, care a inclus naraŢiunea în cartea sa Istoria Lausiacă.

Odată, Sf. Coprie se contrazicea puternic cu un eretic maniheu si văzând că nu era chip să-l convingă de eretismul său, a propus să se aprindă un foc mare si să intre amândoi în el ca să arate Dumnezeu credinŢa fiecăruia. Ereticul nu a avut curaj să intre dar Sf. Coprie intrând în mijlocul flăcărilor a rămas nevătămat. Oamenii l-au slăvit pe Sf. Coprie pentru credinŢa lui si l-au aruncat si pe eretic în foc. Acesta a sărit ars si pârjolit de flăcări încercând să fugă. Oamenii l-au prins din nou si l-au mai împins o dată în foc, până când Sf. Coprie a linistit mulŢimea si l-a lăsat pe eretic să plece.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Eviot.

Sfântul Mucenic Eviot a trăit pe vremea împăraŢilor DiocleŢian si Maximian. Era din locul numit Opsichiu, unde se si născuse. Prin viaŢa lui virtuoasă si prin minunile ce săvârsea în fiecare zi, aducea pe mulŢi la Domnul. De aceea a suferit nenumărate necazuri de la elini: lipsirea de averi, lanŢuri, biciuiri si tot felul de chinuri pe care le-a răbdat fără cârtire, dar a rămas nevătămat. Aceasta a adus pe mulŢi la credinŢa în Hristos, si sfântul i-a botezat în biserica de acolo, sfinŢită de SfinŢii Apostoli Pavel si Sila.

Pentru aceasta Leontie, ighemonul Cizicului, a trimis de l-a adus la el. Si a fost din nou supus la chinuri, dar a rămas teafăr. Apoi a fost aruncat în temniŢă. Săvârsind mari minuni, a făcut pe mulŢi elini crestini. Aceasta l-a înfuriat cumplit pe tiran, asa că a poruncit celor ce se luptă cu sabia, gladiatorilor, să-l junghie. Dar întuneric a căzut pe ochii lor si s-au junghiat unii pe alŢii. Rămas nevătămat, mucenicul a fost dus la închisoare. Pe când era închis s-a auzit că împăratul Constantin cel Mare, a pornit război contra tiranului si că vine din părŢile Apusului spre Răsărit. Tiranul, de teamă, a poruncit să fie sloboziŢi toŢi din legături. O dată cu aceia a fost slobozit si fericitul acesta Eviot si s-a dus acasă. A mai trăit cinci ani si si-a dat cu pace lui Dumnezeu duhul.

Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Flor, episcopul Aminsului.

Cuviosul Părintele nostru Flor a trăit în Constantinopol pe vremea împăraŢilor Justin cel Nou, Tiberie si Mauriciu. Pe tatăl său îl chema tot Flor, iar pe mama lui Eufimia. Era iscusit în toată stiinŢa si în cea elinească si în aceea a Sfintelor si dumnezeiestilor Scripturi. Mai întâi a fost scriitor împărătesc, apoi a fost ridicat la dregătoria de patrician. S-a însurat si a avut copii. Murindu-i femeia si copiii de ciumă, a dus viaŢă călugărească la una din mosiile lui din Anaplu. Pentru virtutea lui cea mare a fost făcut episcop al Aminsului. În eparhie a povăŢuit bine turma încredinŢată lui, a făcut multe minuni si s-a mutat la Domnul.

Tot în această zi, pomenirea SfinŢilor Mucenici Foca si Ermil, care de sabie s-au săvârsit.

Tot în această zi, pomenirea SfinŢilor Mucenici Zaheu diaconul si Alfie citeŢul, care au pătimit în Cezareea.

Tot în această zi, pomenirea Sfintei si făcătoarei de minuni Sofia.

Tot în această zi, pomenirea sfinŢirii cinstitei biserici a Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu din Halcopratia.

Tot în această zi, pomenirea Cuviosului părintelui nostru Mihail Sincelul, mărturisitorul.

Cuviosul Părintele nostru Mihail Sincelul era din cetatea Ierusalimului, fiul unor părinŢi binecredinciosi. După ce a învăŢat bine înŢelepciunea elinilor si a noastră a crestinilor, a îmbrăŢisat viaŢa singuratică. La moartea tatălui său, mama lui si cu fiicele ei au intrat într-o mănăstire si s-au călugărit; iar el s-a dus la mănăstirea Sfântului Sava si s-a tuns călugăr. În mănăstire, Sfântul Mihail a vieŢuit bine si a plăcut lui Dumnezeu si s-a supus la tot felul de nevoinŢe pustnicesti. Pentru aceasta a fost învrednicit cu harul preoŢiei. Apoi a intrat într-o pesteră linistită. Aici veneau des la el Teodor si Teofan mărturisitorii si filozofii. Episcopul Ierusalimului l-a făcut pe fericitul Mihail sincel, iar pe dumnezeiestii fraŢi buni, Teodor si Teofan, preoŢi.

După trecere de câtva vreme, s-a iscat în bătrâna Romă o erezie. Întâistătătorul sfintei cetăŢi a Ierusalimului a primit scrisori de la romani ca să trimită niste oameni pricepuŢi, care să fie în stare să pună capăt pricinii iscate acolo. Si întâistătătorul Ierusalimului a trimis la Roma pentru un lucru de nevoie ca acesta pe Mihail si pe fraŢii Teodor si Teofan. Le-a mai poruncit ca în trecere să dea niste scrisori sinodale împăratului Leon Armeanul, luptătorul împotriva sfintelor icoane, si lui Teodot, patriarhul de atunci al Constantinopolului. Acesti trei cuviosi au dat ascultare celui ce i-a trimis, au dat scrisorile si au spus si ei multe cuvinte de învăŢătură, celor ce grăiau împotriva sfintelor icoane. La porunca tiranului împărat au fost bătuŢi cumplit si aruncaŢi în închisoare. Dar pentru că sfinŢii nu s-au plecat învăŢăturilor lor gresite, tiranul i-a bătut din nou. Pe Teodor si Teofan i-a osândit cu surghiunul, iar pe fericitul Mihail si pe fratele său Iov i-a închis în pretoriu. De acolo Sfântul Mihail a fost trimis împreună cu ucenicul lui într-o mănăstire din Plusiada, după ce a fost legat cu lanŢuri grele de gât, de Mihail Cepeleagul. Din pricina multor chinuiri si a vârstei înaintate, s-a îmbolnăvit de curgere de ochi si s-a înghebosat; dar fericitul Mihail a rămas neclintit, ca un diamant. Când s-au suit pe tronul împărătesc împăraŢii Teodora si Mihail si au dat voie ca să cinstească oricine cu îndrăznire icoanele sfinŢilor, au fost chemaŢi toŢi cei surghiuniŢi si au fost învredniciŢi cu mari dregătorii. Împărăteasa l-a rugat atunci si pe acest mare mărturisitor să primească scaunul patriarhal al Constantinopolului. El n-a vrut si a fost făcut patriarh Sfântul Metodie. Sfântul a fost cinstit iarăsi cu vrednicie de sincel si a primit întru a sa stăpânire si odihnă cea mai mare mănăstire din Ţară. După ce a trăit si restul vieŢii în chip cuvios si bineplăcut lui Dumnezeu, în vârstă de 85 de ani, s-a mutat în pace la Dumnezeu, în ziua a optsprezecea a lunii decembrie.

Tot în această zi, pomenirea celui între sfinŢi Părintelui nostru Modest, arhiepiscopul Ierusalimului.

Cel întru sfinŢi Părintele nostru Modest, patriarhul Ierusalimului, s-a născut din părinŢi ortodocsi, în orasul Sebastia. Tatăl său se numea Eusebiu, iar mama lui Teodula era stearpă. La rugăciunea celor doi soŢi, Dumnezeu le-a dat un fiu, pe acest mare părinte, după 40 de ani de împreună-vieŢuire. După nasterea acestui mare părinte, tatăl său a fost pârât lui Maximian că este crestin. A fost legat si închis în temniŢă. Când a auzit Teodula s-a dus si ea la închisoare cu copilul. Acolo, rugându-se amândoi Domnului, si-au dat în pace, în mâinile îngerilor, duhurile lor, si au fost mucenici prin voinŢă. Paznicii închisorii i-au găsit morŢi, iar pe copil viu între ei. L-au luat si l-au dus lui Maximian. Copilul era de cinci luni. Văzând Maximian că e frumos si plăcut, l-a dat unui senator să-l crească bine, ca să ajungă vrednic să slujească lui Zeus. Pe când era crescut de acela, fericitul Modest a aflat cine i-au fost părinŢii si că au murit pentru Hristos. La vârsta de 13 ani a dat peste un dascăl crestin. Acesta l-a învăŢat dreapta credinŢă si s-a lipit fericitul cu tot sufletul de ea. Avea însă o durere, că trăieste cu elinii.

Odată împăratul Maximian a poruncit ca toată lumea să aducă jertfa idolilor. Atunci fericitul s-a dus la mormântul părinŢilor lui si s-a rugat lor din toată inima să-l scape din mâna elinilor ca să fie învrednicit si de dumnezeiescul Botez. Si l-a găsit un argintar din Atena care l-a luat cu el si l-a dus la Atena. Pe cale a făcut sfântul felurite minuni. Ajunsi la Atena, l-a dus la arhiereu ca să-l înveŢe tainele credinŢei si să-l boteze. Pe când se săvârsea Botezul, argintarul a văzut că s-a pogorât un stâlp de foc din cer si s-a sprijinit pe capul celui ce se boteza. După botez a vindecat de o boală aducătoare de moarte pe fratele argintarului, numai cu rugăciunile si cu atingerea mâinii. A vindecat si pe un om îndrăcit. Mai târziu au murit argintarul si soŢia lui. Argintarul îl înscrisese si pe el în testament ca mostenitor, împreună cu fiii lui. Sfântul însă a dăruit partea sa de mostenire fiilor argintarului, iar el s-a dus în locuri pustii de tot si trăia acolo în schimnicie. Fiii argintarului, văzându-l cinstit de toŢi, de invidie n-au mai putut răbda. Si când au plecat pentru neguŢătorie, l-au înduplecat pe fericit să meargă cu ei. În Egipt l-au vândut rob unui necredincios, de la care a avut multe de suferit, vreme de sapte ani. Cu rugăciunile stăruitoare către Dumnezeu, l-a izbăvit pe stăpânul lui de rătăcirea păgânească si l-a înduplecat să se boteze. L-a vindecat si de o boală grea. După moartea stăpânului lui s-a dus să se închine Mormântului celui de viaŢă purtător al Domnului. Apoi s-a dus la Muntele Sinai; si acolo slujind lui Dumnezeu a săvârsit multe minuni.

La moartea arhiereului Ierusalimului, fericitul Modest, cu descoperire dumnezeiască, a fost hirotonit arhiereu al Ierusalimului în al cincizeci si nouălea an al vieŢii lui. A făcut multe minuni si ca arhiereu. Pe fiii argintarului care veniseră la Ierusalim pentru neguŢătorie si care îl vânduseră în Egipt si nu stiau ca el e arhiereul cetăŢii, nu numai că nu s-a răzbunat pentru cele făcute, dar i-a si primit cu dragoste; i-a găzduit cu bunăvoinŢă si le-a făcut bine cu dărnicie. Si astfel acest mare părinte vieŢuind cu cuviosie, ca arhiereu 38 de ani, iar de totul ani 97, s-a mutat în vesnicele locasuri.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Cuviosului Părintele nostru Daniil Sihastrul.

Acest cuvios părinte s-a născut din părinŢi dreptmăritori crestini într-un sat nu departe de RădăuŢi. Din copilărie cuprins de o deosebită râvnă către cele duhovnicesti a părăsit casa părintească si a trăit o vreme în obstea cuviosilor părinŢi de la biserica Sfântul Nicolae din RădăuŢi, nevoindu-se la sporirea credinŢei si a faptelor bune, iubind foarte mult rugăciunea si privegherile de toată noaptea.

ÎmbogăŢindu-se în cunostinŢele teologice din citirea cărŢilor de slujbă si din sfinŢii părinŢi, arătând ascultare si smerenie în toate cele încredinŢate de stareŢul acestei sfinte obsti călugăresti de la Catedrala din RădăuŢi, a primit chipul îngeresc al vieŢii călugăresti, cu numele de David.

Râvna spre si mai multe nevoinŢe duhovnicesti l-a mânat la mănăstirea Sfântului LavrenŢie, aproape de satul Laura de astăzi. În acest loc de sihăstrie, ziua lucra împreună cu toŢi ostenitorii sfintei mănăstiri, iar noaptea, în chilia sa, petrecea în necontenită rugăciune si priveghere. Cunoscându-i râvna si simŢindu-i dorinŢa neîncetată după Dumnezeu, la sfatul părintelui său duhovnicesc, stareŢul acestei Lavre i-a dat schima cea mare, primind numele de Daniil.

Nu după multă vreme de la primirea stării de schimnic, cu binecuvântarea stareŢului său, se retrage în locurile tainice ale codrului, lângă pârâul cu numele Viteu, localitatea Putna, unde cu ajutorul ciobanilor si al altor iubitori de viaŢă duhovnicească si-a săpat într-o stâncă o chilie pe care o vedem si astăzi, nu departe de Mănăstirea Putna.

Cunoscut ca mare nevoitor si stăruitor în rugăciune, Cuviosul Daniil este cercetat de foarte mulŢi credinciosi spre a-i cere sfat si îndrumare de învăŢătură si trăire crestinească si a se ruga lui Dumnezeu pentru vindecare de bolile sufletesti si trupesti. Un alt loc unde a sihăstrit Cuviosul Daniil este si stânca Soimului, lângă VoroneŢ, unde, de asemenea, era căutat de credinciosi pentru folosul lor duhovnicesc.

Între nenumăraŢii săi fii duhovnicesti care-l cercetau adesea, pomenim pe dreptcredinciosul voievod Stefan cel Mare, asa cum arată cronicile si multe alte însemnări din paginile de istorie a neamului si Bisericii noastre strămosesti.

Cuvintele încrustate pe piatra de mormânt a cuviosului Daniil, pusă de Dreptcredinciosul Voievod Stefan cel Mare: „Acesta este mormântul părintelui nostru David, schimnicul Daniil”, arată legătura duhovnicească a fiului cu părintele său duhovnicesc. De aici si rânduiala statornicită de Biserica noastră ca acesti doi mari bărbaŢi preaiubitori de Dumnezeu să fie cinstiŢi deopotrivă ca unii care au fost uniŢi în rugăciune, în credinŢa curată si în iubire de Biserică si neam.

După îngroparea sa, în biserica mănăstirii VoroneŢ, unde a povăŢuit multă vreme pe ostenitorii acelei obsti, Sfântul Cuvios Daniil a fost si este cinstit ca părinte duhovnicesc, pomenit fiind împreună cu Sfântul si Marele Mucenic Gheorghe, ca ocrotitori ai acelei Sfinte Mănăstiri. La mormântul său străjuieste un sfesnic cu lumânare aprinsă, iar credinciosii vin continuu spre a primi binecuvântare si ajutor duhovnicesc, dobândind vindecări de bolile sufletesti si trupesti, asa cum se arată în diferite scrieri până în vremea noastră.

Chipul Cuviosului Părinte Daniil Sihastrul este zugrăvit alături de cel al Mitropolitului Grigore Rosca, alt fiu duhovnicesc al său, pe peretele exterior al Bisericii VoroneŢ, deasupra usii de intrare, pe latura de sud a acesteia. Pe pergamentul pe care Cuviosul Daniil îl Ţine în mână stă scris: VeniŢi fraŢilor, de mă ascultaŢi, învăŢa-vă-voi frica Domnului…”.

Aceasta frică de Dumnezeu, care este începutul înŢelepciunii, să ne călăuzească în toate zilele vieŢii noastre cu rugăciunile Sfântului Cuviosului Părintele nostru Daniil Sihastrul. Amin.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieste-ne si ne mântuieste pe noi. Amin.

 

Duminica SfinŢilor Strămosi

În această zi, în Duminica dinaintea Nasterii lui Hristos, s-a rânduit de sfinŢii si de Dumnezeu purtătorii părinŢi să se facă pomenire de toŢi drepŢii părinŢi care din veac au bineplăcut lui Dumnezeu, de la Adam si până la Iosif, logodnicul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, după neamuri, precum i-a numărat istoriceste Evanghelistul Matei. La fel, tot în această zi, se face pomenirea proorocilor si proorociŢelor.

Pomenirea celor întâi zidiŢi, Adam si Eva.

Pomenirea dreptului Abel, fiul lui Adam.

Pomenirea dreptului Set, fiul lui Adam.

Pomenirea dreptului Enos, fiul lui Set.

Pomenirea dreptului Cainan, fiul lui Enos.

Pomenirea dreptului Maleleil, fiul lui Cainan.

Pomenirea dreptului Iared, fiul lui Maleleil.

Pomenirea dreptului Enoh, fiul lui Iared.

Pomenirea dreptului Matusalem, fiul lui Enoh.

Pomenirea dreptului Lameh, fiul lui Matusalem.

Pomenirea dreptului Noe, fiul lui Lameh.

Pomenirea dreptului Sem, fiul lui Noe.

Pomenirea dreptului Iafet, fiul lui Noe.

Pomenirea dreptului Arfaxad, fiul lui Sem.

Pomenirea dreptului Cainan, fiul lui Arfaxad.

Pomenirea dreptului Selah, fiul lui Cainan.

Pomenirea dreptului Eber, fiul lui Selah, de la care si iudeii s-au numit evrei.

Pomenirea dreptului Peleg, fiul lui Eber.

Pomenirea lui Ragav, fiul lui Peleg.

Pomenirea dreptului Serug, fiul lui Ragav.

Pomenirea dreptului Nahor, fiul lui Serug.

Pomenirea dreptului Terah, fiul lui Nahor.

Pomenirea dreptului patriarh Avraam, fiul lui Terah.

Pomenirea patriarhului Isaac, fiul lui Avraam.

Pomenirea patriarhului Iacob, fiul lui Isaac.

Pomenirea patriarhului Ruben, întâiul fiu al lui Iacob.

Pomenirea patriarhului Simeon, al doilea fiu al lui Iacob.

Pomenirea patriarhului Levi, al treilea fiu al lui Iacob, din care este seminŢia levitică.

Pomenirea patriarhului Iuda, fiul lui Iacob, din a cărui seminŢie S-a născut Hristos.

Pomenirea patriarhului Zabulon, fiul lui Iacob, a cărui seminŢie este pe Ţărmul mării.

Pomenirea patriarhului Isahar, fiul lui Iacob, a cărui seminŢie lucrează pământul.

Pomenirea patriarhului Dan, fiul lui Iacob, din a cărui seminŢie sunt judecătorii.

Pomenirea patriarhului Gad, fiul lui Iacob a cărui seminŢie este furată sau fură.

Pomenirea patriarhului Aser, fiul lui Iacob, a cărui seminŢie e bogată, cu recolte bogate pe ogoare.

Pomenirea patriarhului Neftali, fiul lui Iacob, a cărui seminŢie este numeroasă.

Pomenirea patriarhului Iosif, fiul lui Iacob, a cărui seminŢie este slăvită si vestită.

Pomenirea patriarhului Veniamin, fiul lui Iacob, a cărui seminŢie din sălbatică a ajuns blând.

Pomenirea lui Fares si Zara, gemenii, fiii patriarhului Iuda.

Pomenirea lui Esrom, fiul lui Fares.

Pomenirea lui Aram, fiul lui Esrom.

Pomenirea lui Aminadav, fiul lui Aram.

Pomenirea lui Naason, fiul lui Aminadav.

Pomenirea lui Salmon, fiul lui Naason.

Pomenirea lui Booz, fiul lui Salmon.

Pomenirea lui Obed, fiul lui Booz, care s-a născut din Rut.

Pomenirea lui Iesei, fiul lui Obed.

Pomenirea lui David împăratul, fiul lui Iesei.

Pomenirea lui Solomon împăratul, fiul lui David.

Pomenirea lui Roboam împăratul, fiul lui Solomon.

Pomenirea lui Abia împăratul, fiul lui Roboam.

Pomenirea lui Asa împăratul, fiul lui Abia.

Pomenirea lui Iosafat împăratul, fiul lui Asa.

Pomenirea lui Ioram împăratul, fiul lui Iosafat.

Pomenirea lui Ozia împăratul, fiul lui Ioram.

Pomenirea lui Ioatan împăratul, fiul lui Ozia.

Pomenirea lui Ahaz împăratul, fiul lui Ioatan.

Pomenirea lui Iezechia împăratul, fiul lui Ahaz.

Pomenirea lui Manasi împăratul, fiul lui Iezechia.

Pomenirea lui Amon împăratul, fiul lui Manasi.

Pomenirea lui Iosia împăratul, fiul lui Amon.

Pomenirea lui Iehonia împăratul, fiul lui Iosia.

Pomenirea lui Salatiel, fiul lui Iehonia

Pomenirea lui Zorobabel, fiul lui Salatiel, care a ridicat templul

din Ierusalim ce fusese ars.

Pomenirea lui Abiud, fiul lui Zorobabel.

Pomenirea lui Eliachim, fiul lui Abiud.

Pomenirea lui Azor, fiul lui Eliachim.

Pomenirea lui Sadoc, fiul lui Azor.

Pomenirea lui Ahim, fiul lui Sadoc.

Pomenirea lui Eliud, fiul lui Ahim.

Pomenirea lui Eleazar, fiul lui Eliud.

Pomenirea lui Matan, fiul lui Eleazar.

Pomenirea lui Iacob, fiul lui Matan.

Pomenirea lui Iosif, logodnicul, fiul lui Iacob.

Pomenirea dreptului Melhisedec.

Pomenirea dreptului Iov.

Pomenirea Proorocilor Moise, Or, si Aaron, preoŢi.

Pomenirea lui Isus, fiul lui Navi.

Pomenirea Sfântului Prooroc Samuel.

Pomenirea Proorocului Natan.

Pomenirea Sfântului Prooroc Daniel.

Pomenirea SfinŢilor trei Tineri.

Pomenirea dreptei Sarra, femeia lui Avraam.

Pomenirea dreptei Raveca (Rebeca), soŢia lui Isaac.

Pomenirea dreptei Lia, întâia soŢie a lui Iacob.

Pomenirea dreptei Rahila, a doua soŢie a lui Iacob.

Pomenirea dreptei Asineta, soŢia lui Iosif cel prea frumos.

Pomenirea dreptei Mariam, sora lui Moise.

Pomenirea dreptei Debora, care a judecat pe Israel.

Pomenirea dreptei Rut.

Pomenirea dreptei Saraftia, la care a fost trimis Ilie.

Pomenirea dreptei Sumanitida, care a găzduit pe Elisei

Pomenirea dreptei Iudita, care a ucis pe Olofern.

Pomenirea dreptei Estera, care a izbăvit pe Israel de moarte.

Pomenirea dreptei Ana, mama Proorocului Samuel.

Pomenirea dreptei Suzana.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieste-ne si ne mântuieste pe noi. Amin.