Riscul de scurtare a vietii


Riscul de scurtare a vietii

 A reiesit – cred – si din cele de pana acum, in mod evident, ca un obicei grevat de atatea riscuri si de riscuri atat de mari cum este fumatul, nu poate sa duca la prelungirea vietii. S-au facut in acest sens si evaluari statistice exacte. Ele arata la fumatori o”speranta de viata” – cum se spune – sau o durata a vietii net mai scurta decat la nefumatori. Durata vietii este si mai scurta la fumatorii intensivi.

Din datele prezentate la Conferinta Mondiala asupra fumatului si sanatatii de la New York, 1971, rezulta ca plecand de la varsta de 25 de ani au sansa sa ajunga la varsta de 70 de ani 66,7% dintre nefumatori dar numai 45,9% dintre fumatorii de 20-39 tigarete pe zi si 40% dintre cei ce fumeaza peste 40 de tigarete.

S-a estimat ca fiecare tigareta fumata reduce din viata 5-7 minute, adica aproximativ timpul necesar pentru fumarea ei. Cu 30 de tigarete consumate intr-o zi , in afara de timpul pierdut pentru fumarea lor, fumatorul isi mai amaneteaza 3-4 ore din durata vietii sale, ore care in tinerete pot sa nu fie apreciate, dar mai tarziu devin foarte pretioase.

Speranta de viata din momentul inceperii fumatului este cu atat mai mica cu cat acest eveniment necugetat are loc la o varsta mai frageda. Dupa acelasi studiu american relatat mai sus, copiii care incep fumatul inainte de varsta de 15 ani nu mai au nici macar sansa de 40-50% de a ajunge la 70 de ani, ci doar o sansa de 39,7%.

Dupa evaluarile facute de colegiul regal al medicilor britanici, marii fumatori in varsta de 35 de ani au un risc de 4 ori mai mare dacat la nefumatori (Barnea, 1980) de a muri printr-o boala grava determinata de fumat.

S-ar parea ca exista o contradictie intre scurtarea sperantei de viata prin extinderea fumatului si cresterea sperantei de viata constatata in ultima perioada, in aceleasi tari in care s-a extins si fumatul. In realitate aceasta crestere a sperantei de viata s-a obtinut mai mult prin reducerea mortalitatii infantile si a mortalitatii prin boli transmisibile, nu prin scaderea mortalitatii date de cancerul pulmonar, infarctul miocardic si cordul pulmonar dupa BPOC, boli legate de fumat si care ocupa dimpotriva o pondere crescuta in cadrul mortalitatii generale. Nu este deci nici o contradictie, ci chiar in cadrul unei cresteri generale a sperantei de viata, se constata o scadere a acesteia pentru fumatori.

Problema aceasta intereseaza in prezent nu numai tarile de mai veche civilizatie, in care obiceiul fumatului s-a raspandit mai de mult, ci si tarile in curs de dezvoltare in care fumatul se esxinde in zilele noastre si care – si fara fumat – au inca o „speranta de viata” scazuta. Se apreciaza ca toate realizarile obtinute in aceste tari prin combaterea mortalitatii infantile si a bolilor infectioase si parazitare, vor fi anulate de cresterea mortalitatii date de bolile generate de cresterea mortalitatii date de bolile generate de extinderea tot mai larga a fumatului.

Se mai spune despre fumat ca este o „sinucidere lenta”, expresie putin socanta dar, care, daca avem in vedere decesele pe care le aduce inainte de vreme, nu ne apare de loc exagerata. Intr-adevar, orice cetatean are in mana lui posibilitatea de a alege intre o viata rationala, lipsita de toxine, care sa-l duca cu o mare probabilitate la o moarte prematura.

In toata lumea se fac astazi eforturi uriase pentru a-l pune pe acest cetatean, cu mai multa sau mai putina carte, in cunostinta de cauza si in situatia de a face cu propria lui ratiune, alegerea cea justa.

Anunțuri