Au poluat atmosfera si ii deranjeaza oasele


Au poluat atmosfera si ii deranjeaza oasele

 

 

-Parinte, unii se gandesc sa inceapa sa-I arda pe cei morti din motive igienice si de economie de teren.

-Din motive igienice? Auzi vorba! Nu le este rusine cand spun aceasta? Au poluat atmosfera, iar acum dau vin ape oase.  Oasele la urma urmei, sunt spalate. Pentru economie de teren, zic ei. Dar in toata Grecia, care are atatea paduri, nu gasesc loc? Am certat pe un professor universitar in privinta aceasta, Cum gasesc atatea locuri pentru gunoaie, iar pentru osemintele care sunt sfintite nu afla? Nu mai exista loc? Si cate oseminte de sfinti pot fi printre acestea! La aceasta nu se gandesc?

In Europa ard mortii nu pentru ca n-ar exista loc sa-I ingroape, ci pentru ca socotesc aceasta un progres. Nu defriseaza vreo padure sa faca loc, ci ard mortii, ii fac cenusa, ca sa deschida loc… Pun apoi cenusa intr-o cutiuta pentru mai multa comoditate si aceasta ei o considera un progres. Ii ard pe morti pentru ca nihilistii vor sa le nimiceasca pe toate, chiar sip e om. Sa nu ramana nimic din care sa aminteasca oamenilor de parinti, mosi, de viata inaintasilor lor. Sa-I faca sa uite cealalta viata sis a-I lege de aceasta.

-Parinte, se spune ca s-au prezentat municipalitatii Atenei subiectul acesta despre locul unde vor ingropa pe cei morti.

-Exista atata loc! Atata teren exista in jurul Atenei, care este al Primariei. Eu cunosc oameni mari care au mult teren acolo. Nu pot face acolo vreun cimitir? Apoi cei mai multi sunt din proovincie. De ce nu-I duc la locul lor? Sa mearga si sa-l ingroape pe fiecare la locul lui. Acolo nu vor avea cheltuieli mari; vor plati numai pentru transport. Sa dea o lege ca cei ce sunt din provincie si au venit in ultima vreme in Atena, cand vor muri, sa fie inmormantati in provincie. Asa este si mai bine. Iar pentru cei ce sunt de trei generatii in Atena, sa afle o solutie acolo. Apoi, dupa dezgropare, sa faca gropi mai adanci si acolo sa puna oasele. Este greu sa faca aceasta? Coboara atat de adanc in pamant sa scoata carbine. Sa faca si pentru oase un bazin mare si sa le pun ape toate intr-un loc.

A pierit cu desavarsire respectful. Si uita-te ce se intampla acum! Ii arunca chiar sip e parintii lor in azile. Mai demult chiar si boii batrani erau ingrijiti. Nu-I taiau, caci isi spuneau: “Am mancat destula paine de la ei”.

Si ce respect aveau pentru morti! Imi aduc aminte cu ce primejdie mergeam sa-I ingropam in timpul razboiului. Preotul era obligat sa mearga, dar si cei care ii caru pe cei morti mergeau prin zapada , prin inghet, iar pe deasupra se trageau mereu rafale. In 1945, in timpul razboiului civil, inainte de a merge in armata, ii caram pe cei morti impreuna cu paraclisierul. Inainte mergea preotul cu cadelnita. De indata ce suiera vreun proiectil, ne aruncam jos. Apoi ne ridicam. Cum auzeam altul, iarasi la pamant. Mai tarziu, in armata, in razboi, stateam desculti in zapada si ne spuneam sa mergem, daca vrem sa luam cizme de la morti. Dar nimeni nu se misca. Ah, s-au dus anii aceia buni!

Raul este ca unii care au pozitii bune nu striga, ci sunt de accord. Biserica, din clipa in care a aparut aceasta problema, trebuia sa ia pozitie pentru a fi rezolvata. Caci altfel, da mirenilor prilej de a manipula subiectele duhovnicesti si de a spune orice vor. Lucrul acesta insemna neevlavie. Cum sa aiba lumea astazi binecuvantarea lui Dumnezeu? Ah, ce lucruri se petrec! Incet-incet il injosesc pe om. Pentru aceasta vor afla mult teren acum!… Se va afla foarte mult loc…

Anunțuri