Organizatia locala


Organizatia locala

În Patriarhia română părţile constitutive şi unităţi administrative locale sunt: parohia, protopopiatul, mănăstirea, eparhia, mitropolia.

Fiecare din părţile componente ale Bisericii are dreptul a se conduce şi administra, independent de altă parte componentă de acelaşi grad şi a participa, prin reprezentanţii săi, la lucrările părţilor componente superioare. Modul de constituire şi funcţionare a părţilor componente şi al organelor locale de acelaşi grad sunt identice pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română.

Parohia  este comunitatea credincioşilor, clerici şi mireni de religie creştină ortodoxă aşezaţi pe un anumit teritoriu şi organizată ca unitate administrativă bisericească locală cu personalitate juridică sub conducerea organelor locale ale puterii bisericeşti, în frunte cu un preot paroh. Comunitatea credincioşilor care nu poate susţine o parohie se alătură la o comunitate vecină, cu care formează împreună o parohie, purtând denumirea de filie. După însemnătatea lor parohiile sunt pe trei categorii. Înfiinţarea, desfiinţarea şi modificarea teritorială a unei parohii se aprobă de Adunarea Eparhială, la cererea credincioşilor şi cu avizul protopopului.

Membrii parohiei au dreptul şi îndatorirea: de a susţine, întări şi răspândi credinţa Bisericii Ortodoxe; a lucra astfel ca toţi credincioşii să vieţuiască potrivit învăţăturilor acestei credinţe; a cerceta Sfânta Biserică; a participa la Sfintele slujbe; a întreţine şi a ajuta Biserica şi pe slujitorii săi; a se împărtăşi de Sfintele Taine a fi instruiţi şi educaţi în lumina învăţăturii creştine; a îndeplini faptele milei creştine; a face acte de caritate, etc.

Organele de conducere şi administrare a parohiei, ca persoană morală sau juridică sunt: organele colegiale: Adunarea Parohială, ca organ deliberativ. Consiliul Parohial, ca organ executiv şi comitetul parohial, ca organ ajutător al Consiliului Parohial, iar ca organe individuale: parohul şi epitropul.

Adunarea Parohială. Este organul colegial deliberativ compus din toţi bărbaţii, clerici şi mireni, credincioşi majori ai parohiei, independenţi, cu o viaţă morală nepătată care îşi îndeplinesc toate îndatoririle morale şi materiale faţă de Biserică şi aşezămintele ei. Membrii Adunării Parohiale desemnează prin alegere pe preoţii şi diaconii di parohie, precum şi pe cântăreţi în cazul că chiriarhul va cere: alege membrii consiliului parohial şi pe cei ai comitetului parohial; verifică activitatea acestor organe; întocmeşte bugetul; administrează averea parohiei şi se îngrijeşte de bunul mers al treburilor bisericeşti.

Consiliul Parohial. Este organul executiv al Adunării Parohiale şi exercită, pe timpul cât Adunarea Parohială nu este întrunită, atribuţiunile acesteia. Este format din membrii de drept cu vot deliberativ: preotul paroh, ca preşedinte, ceilalţi preoţi şi diaconi din parohie şi primul cântăreţ al Bisericii parohiale şi din membrii aleşi pe 4 ani, 7, 9 sau 12 după mărimea parohiei.

Epitropul. Ca delegat al Consiliului Parohiei îndeplineşte sarcina de administrator al averii parohiale sub controlul parohului. În această calitate duce la îndeplinire hotărârile Adunării Parohiale şi a Consiliului Parohial, păstrează banii şi hârtiile de valoare, ţine evidenţa contabilă, prezintă anual un raport documentat asupra veniturilor şi cheltuielilor bisericeşti, culturale, şcolare şi fundaţionale şi este răspunzător cu întreaga sa avere pentru buna administrare şi gestionare a averii parohiale ce ia fost încredinţată.

Comitetul. Comitetul parohial funcţionează pe lângă Consiliul Parohial având drept sarcini înzestrarea şi înfrumuseţarea Bisericii, a curţilor bisericeşti şi a cimitirelor, susţinerea corului, ajutorarea săracilor şi ocrotirea orfanilor şi a văduvelor, susţinerea învăţământului catehetic, a bibliotecii, a cercurilor misionare, operelor de milă creştină. Comitetul poate funcţiona pe secţii sau prin asociere cu comitete similare. E constituit din bărbaţi şi femei sau şi numai femei. Comitetul nu are gestiune proprie, se administrează prin epitropie.

Parohul. Ca împuternicit al Episcopului este conducătorul sufletesc al credincioşilor din parohie, iar în orânduirea administrativă este conducătorul administraţiei parohiale, şi organ executiv al Adunării Parohiale şi al Consiliului Parohial, este catehet pe linie de învăţământ religios al şcolii din parohie şi gestionar al patrimoniului parohiei.

Atrbuţiunile şi obligaţiunile parohului, în afară de cele harismatice, didactice ;i de conducere spirituală, sunt următoarele: aduce la îndeplinire toate dispoziţiunile Statutului şi Regulamentelor în ceea ce priveşte parohia ; reprezintă parohia în justiţie, în faţa autorităţilor şi faţă de terţi, personal sau prin delegaţi, legal împuterniciţi; convoacă şi prezidează Adunarea şi Consiliul Parohial şi duce la îndeplinire dispoziţiunile acestora; ţine evidenţa credincioşilor, controlează administrarea averii bisericeşti, ţine la zi inventarul.

Pe lângă preotul paroh, dacă necesităţile parohiei cer, pot fi mai mulţi preoţi şi diaconi. Parohul, preoţii slujitori, diaconii şi personalul inferior trebuie să locuiască în parohie.

Protopopiatul.

Este o unitate de circumscripţie administrativă bisericească, care cuprinde mai multe parohii din aceeaşi eparhie. Întinderea teritorială se determină de Adunarea Eparhială, ţinând seama de întinderea teritorială a unităţilor administrative ale Statului. Fiecare protopopiat are o cancelarie condusă de protopop, ajutat de un secretar-preot şi alţi funcţionari.

Protopopul este conducătorul protopopiatului şi organul de legătură între parohie şi eparhie, şi are următoarele atribuţiuni: îndrumă, coordonează şi supraveghează activitatea bisericească a parohiilor din protopopiat; inspectează parohiile; supraveghează şi călăuzeşte activitatea catehetică, pastorală, culturală şi socială a preoţimii; duce la îndeplinire ordinele primite şi raportează despre aceasta; avizează lucrările parohiilor care urmează a fi supuse aprobării organelor eparhiale, îndeplineşte orice alte atribuţiuni ce-i vor fi date de organele eparhiale.

Mănăstirea.

Mănăstirea este un aşezământ în care trăieşte o comunitate religioasă de călugări sau călugăriţe hotărâţi a-şi petrece viaţa în înfrânare, sărăcie de bună voie şi ascultare necondiţionată.

Mănăstirea depinde întru toate direct şi exclusiv de Chiriarhul respectiv, care este conducătorul ei canonic. Mănăstirile se pot înfiinţa numai cu aprobarea Sfântului Sinod la propunerea episcopului. Fiecare mănăstire e datoare a organiza viaţa interioară şi a promova îndeletniciri potrivite cu sfinţenia locului. În acest scop în mănăstiri se vor înfiinţa cursuri monahale misionare, tipografii, ateliere, legătorii de cărţi.

Conducătorul suprem al mănăstirii este Chiriarhul, iar în lipsa lui, stă la faţa locului stareţul, care este conducătorul direct al întregii mănăstiri. Stareţul este ajutat în conducerea mănăstirii de soborul mănăstiresc, consiliul duhovnicesc şi consiliul economic.

Organizarea vieţii monahala şi funcţionarea administrativă şi disciplinară a mănăstirilor se face printr-un regulament interior întocmit de Sfântul Sinod.

Eparhia.

Este unitatea administrativă teritorială bisericească sub conducerea unui episcop, constituită dintr-un număr de parohii, grupate în protopopiate şi din mănăstirile aflate pe acel teritoriu. Eparhiile pot fi episcopii sau arhiepiscopii şi sunt conduse respectiv de către un episcop sau arhiepiscop.

Eparhia are ca organ de conducere harismatic pe un episcop (arhiepiscop), ca organ deliberativ, Adunarea Eparhială, iar ca organ executiv Consiliul Eparhial.

Episcopul se îngrijeşte de bunul mers al vieţii bisericeşti din eparhie, conduce organele eparhiale şi duce la îndeplinire hotărârile acestora. El reprezintă eparhia, hirotoneşte clerici, face vizite canonice în eparhia sa, pentru a controla mersul treburilor bisericeşti, a mângâia şi a lumina direct pe credincioşi, referind despre aceasta Sfântului Sinod şi Adunării Eparhiale.

Episcopul este dator a sta neîntrerupt în eparhie.

Adunarea Eparhială. Este organul deliberativ pentru toate chestiunile administrative, şcolare, cultice, culturale şi economice ale eparhiei, precum şi pentru cele care nu intră în competenţa episcopului. Adunarea se compune din reprezentanţi clerului şi credincioşilor în proporţie de 1/3 clerici şi 2/3 mireni în număr de 30. Membrii Adunării se aleg pe 4 ani.

Adunarea eparhială are următoarele atribuţii: susţine interesele religioase şi drepturile Biserica conform legilor ţării, alege un cleric şi doi mireni ca reprezentanţi eparhiali în Adunarea Eparhială Bisericească, alege pe membrii Consiliului Eparhial, hotărăşte asupra administrării patrimoniului eparhial, hotărăşte asupra înfiinţării de protopopiate şi parohii, se îngrijeşte de învăţământul teologic şi catehetic, hotărăşte asupra achiziţionării şi înstrăinării de bunuri mobile şi imobile culturale, fundaţionale, şcolare ale eparhiei.

Consiliul eparhial. Este organul executiv al Adunării Eparhiale şi conducătorul afacerilor administrative, bisericeşti, şcolare, culturale, economice şi fundaţionale pentru Eparhia întreagă, iar în timpul dintre sesiunile Adunării Eparhiale, îndeplineşte atribuţiile acesteia prevăzute de Statut. El de asemenea verifică respectarea normelor legale cu privire la alegerile de personal bisericesc, suspendă sau dizolvă Consiliile Parohiale şi revocă pe epitropii care s-au făcut vinovaţi de grave abateri, dispunând instituirea unei comisii interimare până la alegerea unor noi organe.

Consiliul eparhial se compune din episcop ca preşedinte, din episcopul vicar, vicarul administrativ, consilierii administrativ ca membrii permanenţi, numiţi de Chiriarh cu avizul consiliului eparhial şi din 9 membrii: 3 clerici şi 6 mireni, aleşi pe termen de 4 ani de Adunarea Eparhială.

Administraţia Eparhială. Ajută pe episcop la exercitarea artribuţiunilor sale executive. Se compune din vicarul eparhial, 3-6 consilieri administrativi, Cancelaria eparhială şi corpul de inspecţie şi control.

Mitropolia. Este unitatea administrativă bisericească teritorială formată dintr-un număr de eparhii, sub conducerea Sinodului Mitropolitan.

Sinodul Mitropolitan. Se compune din episcopii eparhioţi în frunte cu Mitropolitul. Mitropolitul convoacă şi conduce Sinodul şi duce la îndeplinire hotărârile acestuia, vizează colegial pe episcopii eparhioţi, primeşte plângeri împotriva acestora.

Anunțuri