Drepturile si indatoririle preotilor


Drepturile si indatoririle preotilor

Drepturile şi datoriile preoţilor pot fi împărţite în: datorii generale şi datorii speciale.

I. Datoriile generale sunt:

  1. Preoţii sunt în parohii reprezentanţii permanenţi şi ordinari ai episcopului, care este parohul suprem şi general al tuturor preoţilor din eparhie. Demnitatea de preot este o funcţie ordinară şi permanentă. Ordinară deoarece preotul este un organ pus anume pentru exercitarea ei, iar permanentă deoarece este dată pe viaţă şi nu temporară.
  2. Jurisdicţia preotului este exclusivă, adică în parohia sa numai preotul instituit legal are dreptul de a împlini lucrările sfinte şi de a păstori pe credincioşi, iar alţi preoţi nu au dreptul la aceasta decât numai cu ştirea, învoirea şi încredinţarea preotului legal (can. 12, 23 apost.; 11, 14 IV ec.).
  3. Jurisdicţia preotului se extinde asupra tuturor persoanelor de pe teritoriul parohiei sale.
  4. Preotul este obligat să locuiască pe teritoriul parohiei sale din care poate să se deplaseze numai în caz de necesitate şi numai cu permisiunea autorităţii superioare competente (can. 62 apost.; 11, 15, 16 I ec.).
  5. Preotul are dreptul de a exercita în parohia sa toate ramurile puterii bisericeşti, exceptând numai pe acelea care sunt proprii episcopului.

II. Drepturile speciale ale preoţilor se referă la cercul lor de activitate ca: învăţători, săvârşitori ai lucrărilor sfinte şi ca administratori ai parohiilor.

A. Referitor la activitatea de învăţător îi revin următoarele drepturi:

  • va ţine predici în duminici, sărbători şi cu alte ocazii (can. 58 apost.; 19 VI ec.; 9 I-II Constantinopol.)

  • va catehiza ţinând seama de normele în vigoare date de autorităţile în vigoare (can. 10 VII ec.)

  • se va îngriji ca, credincioşii săi să ţină seama de învăţătura ortodoxă, şi va lua toate măsurile împotriva învăţăturilor false (can. 17 VI ec.).

B. Ca slujitor, preotul arte datoria de a săvârşi în parohia sa Sfintele Taine şi celelalte lucrări sfinte:

  • va ţine toate serviciile dumnezeieşti prescrise şi la timpurile fixate de Biserică (can. 4 IV ec.; 52 VI ec.).

  • va administra conştiincios Sfintele Taine şi celelalte lucrări sfinte.

  • se va îngriji ca biserica, Sfintele vase şi celelalte obiecte să se ţină în ordine şi curăţenie (can. 73 apost.; 10 I-II Constantinopol).

  • va păstra în bună stare Sfântul Mir şi Sfintele Daruri pentru bolnavi.

  • dreptul şi îndatorirea de a săvârşi la timp şi în mod corespunzător toate slujbele divine, care sunt rânduite prin tipicul Bisericii.

  • în Biserica veche, preotul penitenţiar avea dreptul de a împăca penitenţii cu Biserica, adică de ai reprimi în Biserică.

  • s-a introdus apoi rânduiala ca preoţii să nu poată administra Sfânta taină a Pocăinţei decât după ce primesc hirotesia întru duhovnic, sau duhovnicia, aceasta cu toate că ei au primit prin hirotonie calitatea harică de a săvârşi şi Taina Pocăinţei.

  • în decursul timpului s-a mai introdus o restricţie în ce priveşte dreptul preoţilor de a săvârşi Taina Sfântului Maslu, rânduindu-se că această taină preotul nu are dreptul să o săvârşească singur ci numai împreună cu alţi preoţi, de preferinţă şapte sau cel puţin doi sau trei, aceasta cu toate că preotul are prin hirotonie calitatea harică de a săvârşi şi singur Sfânta Taină a Maslului.

C. Drepturi ale preoţilor care ţin de puterea jurisdicţională.

  1. Dreptul de a organiza şi conduce întreaga lucrare pastorală din parohie folosind mai întâi mijloacele puterii judecătoreşti şi ale celei sfinţitoare care-i revin, apoi îndeplinind şi acele lucrări care ţin de întreita funcţiune sau lucrare jurisdicţională sau pastorală propriu-zisă.
  2. În conformitate cu rânduielile privitoare la puterea pastorală a preoţilor, lor le revin următoarele drepturi:
  • ca acte ale funcţiunii legislative, preoţii pot exercita următoarele drepturi:

a) Dreptul de a iniţia întocmirea şi adaptarea de regulamente sau de instrucţiuni cu aprobarea organelor deliberative ale parohiei.

b) Dreptul de legiuitor în parohia sa.

  • ca acte ale funcţiunii judecătoreşti, preoţii pot exercita următoarele drepturi şi au corespunzătoare îndatoriri:

a) Dreptul de a judeca, ca instanţă duhovnicească, abaterile religioase şi morale, ca şi cele de la legile bisericeşti sau de la canoane ale tuturor membrilor parohiei.

b) Dreptul de a aplica şi ridica pedepsele sau epitimiile.

c) Dreptul de a face parte din instanţele pentru judecarea clerului de mir, nu însă şi din instanţele pentru judecarea clerului monahal şi a episcopilor.

  • ca acte ale puterii executive, preoţi pot exercita următoarele drepturi:

a) Dreptul de a lua măsuri pentru aplicarea hotărârilor cu caracter legislativ şi judecătoresc ale organelor superioare, care se referă la parohia sa sau la membrii parohiei, precum şi pentru aplicarea hotărârilor proprii au ale organelor parohiale deliberative de aceeaşi natură.

b) Dreptul de a convoca şi de a prezida adunările de constituire a organelor deliberative şi consultative ale parohiei.

c) Dreptul de a convoca, prezida şi de a închide şedinţele organelor deliberative şi consultative constituite în parohia sa.

d) Dreptul de a duce la îndeplinire hotărârile luate de aceste organe, ca organ executiv.

e) Dreptul de a îndruma şi de a supraveghea administrarea bunurilor bisericeşti ale parohiei, hotărând singur sau împreună cu organele deliberative, consultative şi executive ale parohiei în privinţa achiziţionării, înstrăinării, schimbării destinaţiei, donării, redării sau vânzării bunurilor, precum şi folosirea acestora în conformitate cu destinaţia lor şi în acţiuni de asistenţă socială.

Anunțuri