Drepturile, privilegiile si indatoririle patriarhilor


Drepturile, privilegiile si indatoririle patriarhilor

Rânduit, ca orice ierarh sau preot, să îndeplinească întreita lucrare sacerdotală sau putere bisericească, se înţelege că drepturile, privilegiile şi îndatoririle patriarhului se pot grupa după aceeaşi logică ce decurge din întreita lucrare pe care o săvârşesc toţi episcopii.

A) În legătură cu lucrarea de propovăduire a cuvântului – patriarhului îi revin următoarele drepturi:

  1. Se poate adresa prin scrisori pastorale, autorizate de Sinod, întregii Biserici autocefale în fruntea căreia se găseşte.
  2. Se poate adresa prin scrisori irenice cu cuprins doctrinar tuturor căpeteniilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale în scopul păstrării unităţii de credinţă.
  3. Poate iniţia orice lucrare de misiune internă prin organizarea de conferinţe sau comisii de îndrumare a clerului, prin organizarea cetahizării, a învăţământului religios-teologic.
  4. Poate organiza acţiuni interortodoxe organizate în aceleaşi scopuri inclusiv pentru misiunea externă.

B) În legătură cu lucrarea sfinţitoare – îi revin următoarele drepturi:

  1. de a fi pomenit la Sfintele Slujbe de către toţi ierarhii eparhioţi din patriarhia pe care o conduce.
  2. de a fi pomenit la Sfintele Slujbe de toţi Patriarhii Bisericilor Ortodoxe Autocefale.
  3. de a sfinţi Marele Mir în sobor.
  4. de a hirotoni pe mitropoliţii şi arhiepiscopii aleşi ai Patriarhiei.
  5. de a iniţia revizuirea, îndreptarea şi completarea cărţilor de ritual.
  6. de a iniţia instituirea de sărbători noi.
  7. de a iniţia schimbarea sau îndreptarea calendarului.
  8. de a iniţia canonizarea de sfinţi.
  9. de a iniţia orice măsuri de legătură cu viaţa cultică.
  10. dreptul stavropighie – de înfigere a crucii, adică scoaterea unei mănăstiri de sub jurisdicţia episcopului pe teritoriul căreia se găsea şi punerea ei sub jurisdicţia patriarhului.

C) În legătură cu lucrarea de conducere – patriarhului îi revin următoarele drepturi şi privilegii:

  1. Este protoierarhul Patriarhiei, purtând ca atare un titlu şi semne distinctive deosebite şi având drepturi de cinstire prin înainte şedere şi prin respect din partea tuturor arhiereilor, preoţilor, diaconilor, monahilor şi credincioşilor.
  2. Patriarhul reprezintă patriarhia faţă de autoritatea de stat, faţă de alte Biserici şi confesiuni şi faţă de orice organe şi organizaţii externe.
  3. Patriarhul are iniţiativa legilor şi a oricăror măsuri normative de interes general pentru Patriarhie.
  4. Patriarhul convoacă şi prezidează sinodul patriarhal sau alte organe centrale deliberative şi executive ale Patriarhiei.
  5. Are dreptul de a publica legile bisericeşti şi de a iniţia codificarea lor.
  6. Primeşte plângerile împotriva chiriarhilor şi are iniţiativa acţiunilor judiciare în cauze determinate în faţa instanţelor sinodale sau a altor instanţe constituite în Patriarhie.
  7. El duce la îndeplinire, ca prin organ executiv, toate hotărârile Sinodului şi ale celorlalte organe centrale deliberative, judiciare şi executive ale Patriarhiei.
  8. În exerciţiul puterii executive, Patriarhul iniţiază, organizează şi conduce alegerile mitropoliţilor, arhiepiscopilor şi exerhilor din Patriarhie.
  9. În aceeaşi calitate, el organizează învestitura sau investeşte personal pe toţi chiriarhii din Patriarhie.
  10. Vizitează pe toţi chiriarhii din Patriarhie şi acordă concedii chiriarhilor pe timp mai îndelungat.
  11. Patriarhul, ca organ executiv suprem, exercită dreptul de devoluţiune, în limita canoanelor şi a altor norme bisericeşti (canonul 11 al Sinodului VII ecumenic).
  12. Păstrează legături canonice cu toţi ceilalţi patriarhi prin scrisori irenice şi de altă natură.

Menţionăm că aceste drepturi nu fac din patriarh o autoritate nelimitată ci autoritatea sa este restrânsă de Sinodul patriarhatului respectiv. Sinodul are deci deplină autoritate în Biserică, Patriarhul fiind primus inter pares.

Anunțuri