Februarie 17


17 Februarie


17- Februarie - unsufletortodox


In această lună, ziua a saptesprezecea, pomenirea sfantului marelui mucenic Teodor Tiron.

Acest sfant mucenic a trăit pe vremea impăraŢilor Maximian si Maximin si era de fel din mitropolia Amasiei, din satul ce se cheamă Himialon. Fiind incorporat de curand in oastea tironilor si făcand parte din ceata prepozitului Vringa, a fost chemat de acesta la cercetare si a mărturisit că Hristos este Dumnezeu, batjocorind idolii elinilor ca pe niste statui neinsufleŢite si lucruri făcute de mainile omenesti. Dandu-i-se vreme să se gandească mai bine, el nu a cheltuit aceea vreme in nelucrare, ci a săvarsit o faptă cat se poate de mare. A ars cu foc statuia aceleia pe care elinii o socoteau mama idolilor. Drept aceea, fiind prins si mărturisind că el singur a fost cel care a dat foc statuii, a fost chinuit in felurite chipuri; si fiind băgat intr-un cuptor aprins si-a primit sfarsitul acolo. Si se face pomenirea lui in sfanta sa mănăstire ce este in Torachia, in sambăta dintai a Postului Mare, cand a săvarsit el o minune deosebită si a izbăvit poporul ortodox de mancarea din animalele junghiate idolilor.

Minunea colivei, săvarsită de Sf. Teodor Tiron

La 50 de ani după moartea Sfantului Teodor, impăratul Iulian Apostatul (361- 363), dorind să-i batjocorească pe crestini, a dat ordin guvernatorului orasului Constantinopol să stropească toate proviziile din pieŢele de alimente cu sangele jertfit idolilor, in prima săptămană a Postului Mare. Sf. Teodor, apărandu-i in vis Arhiepiscopului Eudoxie, i-a poruncit acestuia să-i anunŢe pe crestini să nu cumpere nimeni nimic din piaŢă, ci mai degrabă să mănance grau fiert cu miere (coliva).

In amintirea acestei intamplări minunate, biserica ortodoxă sărbătoreste anual pe Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron, in prima sambătă a Postului Mare. Vinerea seara, la Sfanta Liturghie a Darurilor Inainte SfinŢite, după rugăciunea din amvon, se cantă Canonul Sf. Mare Mucenic Teodor, compus de Sf. Ioan al Damascului.

După aceasta, se sfinŢeste coliva si se imparte credinciosilor. Această sărbătoare a Sf. Mare Mucenic Teodor in prima sambătă a Postului Mare, a fost randuită pe vremea Patriarhul Nectarie al Constantinopolului (381-397).

Tot in această zi, pomenirea sfintei Mariamna, sora sfantului Filip apostolul.

După inălŢarea Mantuitorului nostru Iisus Hristos, sfantul Filip găsindu-se la Ierapole cu Vartolomeu si Mariamna, sora lui, pentru că propovăduiau acolo cuvantul lui Hristos, a fost spanzurat. Si in timp ce se săvarsea, a rugat pe Dumnezeu, si antipatrul si poporul ce era sub ascultarea lui au fost scufundaŢi in pămant. Iar ceilalŢi, temandu-se, s-au rugat de sfantul Vartolomeu si de sfanta Mariamna, care si ei se găseau spanzuraŢi, ca să nu fie scufundaŢi si ei. Atunci sfantul Vartolomeu si Mariamna s-au rugat sfantului Filip si nu i-a mai prăpădit, ci incă pe cei ce erau scufundaŢi i-a scos afară. Iar pe antipatru si pe Ehidna, femeia lui, i-au lăsat dedesubt. Atunci Vartolomeu si Mariamna au fost sloboziŢi. Vartolomeu s-a dus de aici in India, unde fiind răstignit si-a dat sfarsitul; iar Mariamna, mergand la Licaonia a propovăduit acolo cuvantul lui Hristos si făcand pe mulŢi să se boteze, s-a săvarsit in pace.

Tot in această zi, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Auxiviu (sau Auxiniu), episcopul Solonului din Cipru.

Sf. Auxiviu s-a născut la Roma, intr-o familie instărită. A crescut impreună cu fratele său Tempstagoras si de mic si-a dezvăluit talentele remarcabile, studiind foarte usor stiinŢele antice in scolile din Roma. Dar părinŢii săi doreau ca fiul lor să se căsătorească. Auzind acestea, tanărul a fugit de-acasă mergand spre est.

Cand a ajuns in Cipru, s-a stabilit la Limnits, nu departe de orasul Soli, unde, prin mila Domnului sfantul i-a intalnit pe Sfantul Apostol si Evanghelist Marcu (prăznuit in zilele de 27 septembrie, 30 octombrie, 4 ianuarie si 25 aprilie), care propovăduia Cuvantul lui Dumnezeu Cipru. Sf. Marcu l-a numit pe Auxiviu episcop in Soli, iar el s-a indreptat spre Alexandria pentru a duce mai departe invăŢăturile crestine.

Sf. Auxiviu s-a dus spre porŢile de vest ale orasului si s-a stabilit langă templul păgan al lui Zeus. Incetul cu incetul a reusit să-i convertească la crestinism, atat pe preotul păgan local cat si pe alŢi inchinători la idoli de acolo. Odată, Sf. Iraclid (prăznuit in 17 septembrie) a venit la Sf. Auxiviu. Acesta fusese sfinŢit episcop in Cipru mai inainte de către Sf. Marcu si venise să se consulte cu Sf. Auxiviu cum să propovăduiască Evanghelia lui Hristos.

Intr-o zi, Sf. Auxiviu se afla intr-o piaŢă unde a inceput să vorbească oamenilor despre Hristos. MulŢi văzand semnele si minunile pe care le făcea sfantul, credeau in Hristos. Printre cei convertiŢi, cei mai mulŢi erau Ţărani din satele invecinate. Un bărbat numit Auxiniu a rămas cu sfantul si l-a slujit pană la sfarsitul vieŢii sale.

După un timp, fratele Sfantului Auxiviu, Tempstagoras, a venit la Roma, unde a fost crestinat impreună cu soŢia, a devenit preot si a slujit intr-una din bisericile de-acolo. Sf. Auxiniu si-a călăuzit dioceza timp de 50 de ani si a murit in pace in anul 102, lăsandu-l pe discipolul său Auxiniu in scaunul episcopal.

Tot in această zi, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Teostirict.

Tot in această zi, aflarea sfintelor moaste ale sfantului Mina Calicheladul (adică cel cu bun glas).

Pe vremea iubitorului de Dumnezeu impărat Marcian, fericitul Mina s-a arătat intr-o noapte unui om cu numele Filomat, care făcea parte din scoala asa-zisă a canaŢilor, spunandu-i că el este Mina Calicheladul, cel ascuns sub pămant, spre partea mării, unde se afla marginea cetăŢii, si i-a arătat chiar cu degetul lui, unde era locul acela. Deci, iubitorul de Dumnezeu Filomat, sculandu-se mai de dimineaŢă ca de obicei, a spus cu de-amănuntul visul prietenului său Marian Numeriu, si acesta l-a spus impăratului, care indată a trimis ostasi la locul arătat. Acestia săpand in grabă, au aflat un sicriu de fier inlăuntru căruia erau moastele sfantului; iar pe sicriu erau si litere scrise, arătand anii de cand s-au pus acolo sfintele moaste. Si socotind anii, au aflat că trecuseră de atunci patru sute de ani. Pentru aceasta tot poporul a slăvit pe Dumnezeu.

Tot in această zi, pomenirea cuviosului părintelui nostru Salaman.

Acest cuvios era de fel din cetatea Persana, care se afla la apus de raul Eufrat, fiind asezată chiar pe Ţărmul raului. ImbrăŢisand viaŢa monahală si găsind o căsuŢă intr-un sat, care se afla pe malul celălalt al raului, sfantul s-a zidit de viu in ea, nelăsand nici usă nici fereastră. O singură dată pe an săpand pe sub pămant o mică deschizătură, primea pe acolo hrană. Nu a vorbit niciodată cu vreun om, ci trăia numai lui Dumnezeu si siesi. Cei din cetatea din care se trăgea cuviosul, trecand raul in timpul nopŢii, l-au luat cu ei in cetate, fără ca el să se impotrivească dar fără să meargă cu plăcere. După cateva zile insă, cei din satul de peste rau, trecand si ei raul in timpul nopŢii, l-au luat cu ei fără să se impotrivească, dar nici să meargă de bunăvoie. Iar episcopul cetăŢii in care l-au adus, voind să-i dea darul preoŢiei si dăramand o parte din căsuŢa in care cuviosul stătea zidit, a intrat inăuntru. După ce l-a hirotonit preot si sfantul nu a rostit nimic, nici nu a dat vreun răspuns la intrebările lui, a plecat, poruncind să fie zidit din nou zidul căsuŢei care fusese dăramat. Deci, cuviosul Salaman trăind in toată infranarea si sihăstria, in toată cugetarea la cele inalte si in liniste, a bineplăcut lui Dumnezeu si s-a săvarsit in pace, făcandu-se izvor de multe minuni după moarte.

Tot in această zi, pomenirea binecredinciosilor si pururea pomeniŢilor impăraŢi Marcian si Pulcheria.

Tot in această zi, pomenirea sfantului noului mucenic Teodor Vizantiul, care a mărturisit in Melitina, la anul 1795, cand prin sugrumare s-a săvarsit.

Sfantul Nou Mucenic Teodor s-a născut in 1774 in Neocorion, langă Constantinopol, din părinŢi evlaviosi. El a muncit in palatul sultanului si acolo s-a convertit la islamism.

O dată cu izbucnirea unei epidemii de ciumă in Constantinopol, si-a dat seama de gravitatea faptei sale si s-a intors la crestinism. Sf. Teodor a plecat la Kios si apoi, la Militina, unde l-a mărturisit pe Hristos in faŢa autorităŢilor musulmane, fiind inchis, torturat si spanzurat de turci in anul 1795.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi. Amin.

Anunțuri