Riscul de infarct miocardic si alte boli cardio-circulatorii


Riscul de infarct miocardic si alte boli cardio-circulatorii

Infarctul miocardic sau cardiopatia ischemica, produse ca urmare a unei boli coronariene sau a proastei circulatii in vasele care alimenteaza muschiul inimii, este inca una din consecintele grave ale fumatului intensiv. El se produce la fumatori cu un risc crescut (peste 10%) in functie de intensitatea fumatului, cu o scadenta de obicei dupa 10-15 ani de practicare a acestui viciu absurd, ca si in cazul cancerului bronhopulmonar si al bronsitei cronice obstructive.

Si tot ca in cazul acestor boli grave si in patogenia bolii coronariene, infarctul miocardic, anginei pectorale, intervin mai multi factori, dar fumatului prin actiunea toxica a nicotinei si a oxidului de carbon asupra vaselor coronare ale inimii, ii revine un rol primordial.

Mai mult de jumatate din decesele anuale ale populatiei in jurul varstei de 50 de ani, deci in plina putere creatoare se datoreaza bolii coronariene si infarctului miocardic si indirect fumatului. Mortalitatea fumatorilor prin infarct este dubla decat a nefumatorilor, dar ea intrece cu mult, prin frecventa mai larga a bolii, mortalitatea prin cancer pulmonar.

Riscul de astfel de boli grave cardio-circulatorii la fumatori este de 5-7 ori mai mare decat la nefumatori. Ca si in cazul cancerului pulmonar boala coronariana si consecintele ei se intalnesc net mai frecvent la barbati, care sunt in mai mare masura fumatori, decat la femei, dar tind sa creasca in frecventa si la acestea din urma in pas cu pasiunea tot mai larga pe care ele o manifesta pentru fumat.

Fumatul implica un risc de infarct miocardic cu atat mai ridicat cu cat se asocieaza la ceilalti factori cauzali ai acestei boli cum sunt stresurile psihice, regimul hipercaloric, sedentarismul, viata neregulata, hipertensiunea arteriala etc..

Riscul crizelor de angina pectorala si de infarct miocardic creste de asemenea cu vechimea si intensitatea fumatului (ca si cu intensitatea celorlalti factori asociati). Repetarea crizelor implica si un risc progresiv crescut de fatalitate.

Important de retinut este faptul ca abandonarea fumatului (alaturi de inlaturarea celorlalte cauze) poate sa duca in special in stadiile incipiente, la ameliorarea situatiei si la prelungirea vietii.

Se apreciaza ca mortalitatea prin bolile cardio-circulatorii grave discutate, care detin in prezent primul loc intre cauzele de deces, ar scadea considerabil daca fumatorii ar intelege acest lucru si s-ar lasa de fumat si mai ales daca tineriii nu s-ar mai apuca deloc de acest obicei menit sa le deterioreze prematur si in egala masura organele vitale cele mai importante care sunt inima si plamanul.

Mai mentionam ca in afara de vasele coronariene (ale inimii), fumatul implica un rol crescut de afectare si a altor vase, artere sau vene din circulatia periferica. In aparitia multiplelor cazuri de hipertensiune arteriala, arterite cu diferite localizari, trombangeite, obliterante, ateroscleroza generalizata (inclusiv cerebrala) etc. – fumatul intervine, alaturi de alcoolism, ca unul din principalii factori etiologici. Abandonarea lui precoce poate sa scuteasca de nenumarate suferinte legate de aceste boli, chiar daca ele nu se soldeaza cu un sfarsit letal la fel de apropiat ca in infarctul miocardic, cancerul bronhopulmonar s.a..

Anunțuri