Pictura din naos


Pictura din naos

Sarpanta a fost pictata in intregime. Zugravul a impartit spatial gri-albastrui al cerimii in doua registre longitudinale si alte patru registre transversal, delimitate prin braie sugerand motivul funiei si ornamente florale, pictate cu rosu, galben si verde. Cadrul pictural al boltei astfel structurate il compun mai multe scene de forma unor medalioane. In primul medallion, intre ghirlande, este reprezentat Dumnezeu-Tatal (“D(omnu)l Tat(al)”); celelalte, redau: chipul antropomorf al Soarelui, Maria Ornata, Sf. Imparati Constantin si Elena,  incadrand o cruce inalta, decorate cu motive florale, in fine, reprezentarea antropomorfa a Lunii. La capatul registrelor transversal sunt reprezentati serafimi.

Peretii naosului au picture dispusa in cadrul a doua registre delimitate prin braie decorative identice cu cele de pe sarpanta.

Registrul I, de pe peretele sudic, infatiseaza (de la est spre vest) urmatoarele scene: Sf. Evanghelist Ioan (“S. Ev. Ioan”) si un numar de sase reprezentari din ciclul patimilor Domnului: Vanzarea Domnului („Vanz“rea lui Hs.”), Iisus la Ana (“Anna”), Iisus la Caiafa (“Caiafa”), Iisus la Pilat (“Pilat”), Iisus in inchisoare (“Temnita”), friza incheindu-se cu reprezentarea Sf. Evanghelist Marcu (“S. Ev. Marcu”). Acelasi registru reda, pe peretele Nordic (de la vest la est), scena cu Sf. Evanghelist Luca (“S. Ev. Luca”) si urmatoarele alte sase scene din ciclul patimilor Domnului: Divanul (“Divan”), Incoronarea cu spini (“L-au incoronat pre Is. Hs.”), Iisus la stalp (“Cand l-au legat pre Hs.”) – scena in care  cel ce il schingiuieste pe Iisus Hristos a fost infatisat aievea unui pagan turc, Iisus pe drumul Golgotei (“Ducerea Crucii”), Rastignirea Domnului (“Rastignirea lui Is. Hs.”), Coborarea de pe Cruce (“Pogorarea de pre cruce a lui Is. Hs.”) si, in final chipul Sf. Evanghelist Matei (“S. Ev. Matei”), toate invaluite in ghirlande din frunze si flori.

Registrul II cuprinde, pe peretele sudic (de la est la vest), delimitate prin draperii si ghirlande, urmatoarele scene: Omul cel falamnd (astazi, scena nu are legenda sau titlu), Nastererea maicii Domnului (nu are titlu), Nasterea Sf. Ioan Botezatotul (“Nasterea S. Ioan”), Taierea capului Sf. Ioan Botezatotul (“Taerea capului S. Ioan”), Inaltarea Sfintei Cruci (“Inaltarea Crucii”), Omul cel setos (“Omul cel satos”), iar pe peretele Nordic (de la vest la est): Omul cel robit (“Omul cel robit”), Duminica Orbului (“Dumineca orbului”), Duminica Tomii (“Dumineca Tomi” – “Is. Hs.”), Duminica Samarinencei (“Dumineca Samarinan.” – “Is. Hs.”), Intrarea in biserica a Maicii Domnului (“Intrarea in biserica a Preaci”) si Omul cel gol (“Omul cel gol”).

In extremitatea vestica a naosului, deasupra scaunelor, pe peretele sudic, zugravul le-a infatisat pe cele Cinci fete intelepte (“Cinci fete intelepte”), iar pe peretela Nordic pe cele Cinci fete nebune (“Cinci fete nebune”).

Peretele vestic al naosului (din fata iconostasului) are dispusa picture in cadrul a trei registre, redand teme din Vechiul Testamnet si altele contemporane, profane, din viata comunitatii.

Registrul I il compun (de la sud la nord) scenele: Cain si Abel (“Cain”-“Abel”) si Sf. Prooroc Iona si Chitul (“Ioan(a) prooroc”).

Registrul II cuprinde (de la sud la nord) scenele: Daniil in groapa leilor (“In groapa… pasaj sters – n.n., F.D.), portretul unui barbat distins si cucernic, in costum de epoca, cu suman lung si intr-un car tras de doi cai, iar alaturi Proorocul Elisei, tinand, deasupra capului, cojocul, portretul altui barbat distins si cucernic, intr-o tinuta identica, cu mana ridicata si degetul aratator intins, amintind postura de inchinare a sfantului lacas, si scena Jertfa lui Avraam (“Jertfa lui Avraam”), in care Avraam se aseamana cu omul sarman, din cele patru scene amintite mai sus.

Registrul III infatiseaza (in stanga) tabloul tutorilor bisericii. Astfel ii numeste insusi zugravul, in cadrul legendei scenei: “Tutori(i) biserici(i)”, astazi stearsa, fiind vorba, prin urmare, despre epitropii lacasului. Laiesirea din naos (in dreapta) a fost pictat portretul infatisandu-l pe preotul satului Homorog (“Parohul locului”, legenda astazi stearsa).